4.2.1. Conceptul de produs şi mixul de produsLa modul general, un produs se caracterizează şi se defineşte prin caracteristicile şi atributelelui specifice. Prin urmare, putem afirma faptul că produsul se poate definii ca fiind suma tuturoratributelor tangibile, fizice şi chimice reunite într-o formă identificabilă.Din punctul de vedere la Asociaţiei Americane de Marketing prin produs se înţelege "orice,ce poate a fi oferit pe piaţă şi priveşte consumul sau achiziţia care include obiecte fizice, servicii,indivizi, organizaţii şi dorinţe (Drummond şi Ensor, 2005).Anumiţi specialişti, în studiile lor (Koltler et al., 1999) sugerează faptul că conceptul deprodus comportă 3 nivele, nivele care se adresează diferitelor tipuri de nevoi (fig. 4.1.)Fig. 4.1. Reprezentarea grafică a celor 3 nivele ale produsuluiInstalareMod deambalareImagineprodusul debazăCalitateDiferitespecificaţiiGaranţieLivrare(Adaptare după: Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J. şi Wong, V.,Principles of Marketing, Prentice Hall, 1999)Astfel, legat de cele 3 nivele ale produsului, primul nivel (produsul de bază) se adreseazărezolvării nevoilor fundamentale ale clienţilor, respectiv nevoilor de bază ale acestora (de exemplu:transport, înmagazinare şi stocare de date sau bunuri, plăceri personale, etc.)Al doilea nivel (produsul propriu-zis) se adresează rezolvării unor necesităţi specifice (aretrăsături personalizate legate de stil, imagine, caracteristici performante, mod de ambalare).56
Al 3-lea nivel în constituie "produsul adăugat" care "măreşte" sau "depăşeşte" produsulpropriu-zis prin includerea unor servicii şi beneficii adiţionale la produs (cum ar fi: garanţia ridicată,livrarea şi instalarea gratuită, perioada de mentenanţă şi post garanţie).În esenţă, considerăm că indiferent de tipul şi modul de definire, conceptul de produscomportă următoarele elementele:1. elemente tangibile - alcătuite din totalitatea atributelor şi caracteristicilor fizice, chimice şifuncţionate ale produsului;2. elemente intangibile - alcătuite din totalitatea aspectelor nemateriale ce însoţesc produsului -marca, servicii garanţie/postgaranţie;3. informaţii legate de produs - instrucţiuni de utilizare şi specificaţii tehnice, orice altă informaţietransmisă de producător odată cu produsul.Legat de mixul de produse, denumit de unii specialişti sortimentul de produse, acestadesemnează "ansamblu articolelor sau linilor de produse pe care un comerciant le oferă spre vânzarecumpărătorilor" (Koltler , 1999:545).Totodată, o linie de produse desemnează "un grup de produse strâns legate între ele deoarecefuncţionează într-o manieră asemănătoare, sunt vândute aceleaşi categorii de clienţi, sunt distribuiteprin acelaşi tip de canale de distribuţie şi variază între aceleaşi limite de preţ" (Koltler et al., 1999).4.2.2. Ciclul de viaţă a produsuluiLa modul general, ciclul de viaţă a produsului reprezintă timpul cuprins între momentullansării produsului pe piaţă şi cel al retragerii lui definitive de pe piaţă.Din alt punct de vedere, ciclul de viaţă a produsului reprezintă variaţia în timp a volumului devânzări şi profitului generat de punerea pe piaţă unui produs. Din acest punct de vedere, curbavânzărilor şi al profitului înregistrat de un produs pus pe piaţă nu este liniară sau constantă, eavariind într-un sens crescător şi descrescător de a lungul timpului.Majoritatea specialiştilor în marketing consideră că curba de viaţă a produsului poate fidelimitată în 4 mari faze şi anume (fig.4.2.):(1) faza de lansare a produsului;(2) faza de creştere;(3) faza de maturizare;(4) faza de declin a produsului.57
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,