ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

S-au majorat cheltuielile anuale pentru fiecare cap de locuitor
de la 1,63 rub. în 1926–1927 până la 2,80 rub. în 1931–1932 sau
cu 71,8%. Dar, totuşi, finanţarea medicinii în RASSM rămânea cu
mult în urmă faţă de finanţarea medie pentru toată Ucraina 369 . Cel
mai mult a suferit populaţia rurală, care nu putea să se folosească de
finanţele alocate, deoarece majoritatea centrelor medicale, spitalele,
farmaciile, dispanserele, policlinicile funcţionau în oraşe şi centrele
raionale.
La 13 iunie – 20 iulie 1925 sindicatele au participat activ la
cercetarea situaţiei ocrotirii sănătăţii din RASSM. În raportul de dare
de seamă se menţiona că în 1925 în satele din RASSM activau 79
de medici, inclusiv 3 moldoveni, 7 ucraineni, 23 ruşi, 33 evrei, 1
ungur, 1 german, 1 italian, 2 gruzini, 3 armeni, 3 polonezi şi 3 – de
alte naţionalităţi. Din 79 de medici 67 erau bărbaţi şi 12 femei 370 .
Numai 3 medici participau în activitatea sovietelor săteşti. În foarte
multe sate nu funcţionau organizaţii profesionale ale medicilor. Toţi
medicii participau activ la profilaxia bolilor contagioase, luptau
cu tifosul, tuberculoza, bolile venerice. Însă la adunările generale
ale sătenilor se constata „lipsa muncii de culturalizare a maselor
în domeniul ocrotirii sănătăţii” 371 . În unele sate ţăranii au cerut să
permită sanitarilor ca aceştia să facă injecţii la cei bolnavi. La sate se
repartizau medicii începători, fără practică, lipsea materialul pentru
pansament, lipsea serviciul stomatologic.
Majoritatea spitalelor funcţionau în oraşe şi centre raionale.
În raioanele Birzula, Slobozia, Tiraspol, Grigoriopol, Camenca,
Dubăsari nu era o legătură constantă între centrele medicale săteşti
şi cele orăşeneşti. Dispanserul de boli venerice şi Dispanserul
de tuberculoză din Birzula nu aveau nici o legătură cu satele
raionului. Comisiile sanitare de pe lângă sovietele săteşti „aproape
nu petreceau nici o activitate” 372 . În 1933 Biroul CRM al PC (b)
U a trimis ministrului ocrotirii sănătăţii al RSSU Cantorovici o
informaţie precum că numai în Tiraspol erau 20 de bolnavi de
sifilis, 943 bolnavi de tifos, mulţi bolnavi de tuberculoză, ocupând
locul doi între regiunile RSSU 373 .
369. Ibidem, f. 62–63.
370. A.O.S.P.R.M., f. 49, inv. 1, d. 224, f. 2.
371. Ibidem, f. 1–3.
372. A.O.S.P.R.M., f. 49, inv. 1, d. 224, f. 1–3.
373. A.O.S.P.R.M., f. 49, inv. 1, d. 2056, f. 68–69.
115