ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

La 4 august 1866 a fost format
„Comitetul judeţean Chişinău de
luptă cu holera” 57 . Acest comitet
a activat două luni. La 8 august
1866 starostele secţiei a treia din
Chişinău Tioharie Varnali a raportat
Comitetului judeţean Chişinău de
luptă cu holera că Duma orăşenească
din Chişinău a decis să fie pregătite
toate spitalele pentru a-i interna şi
izola pe toţi bolnavii de holeră 58 .
Despre activitatea medicilor nu
s-au păstrat respectivele documente.
Se ştie că în 1866 în sectorul
2 al oraşului Chişinău lupta cu
holera medicul Prjeborovski 59 . La
carantina din Visterniceni în 1829
lucra medicul Rusa Cariadela. El
se ocupa cu tratarea bolnavilor,
dezinfectarea caselor cu var şi cu alte medicamente 60 . Comisia
pentru lupta cu holera a primit la 7 decembrie 1829 peste 3000
ruble pentru alimentarea bolnavilor 61 .
La „Comitetul judeţean Chişinău de luptă cu holera” a activat
medicul Bliumenfeld 62 . Din iniţiativa lui în august 1866 au fost
trimişi în fiecare judeţ câte un reprezentant pentru a preveni
răspândirea holerei. Ei făceau de serviciu în fiecare zi, informau
centrul despre cazurile de boală, se duceau la farmacie să procure
medicamente pentru cei bolnavi. La 13 august 1866 guvernatorul
Basarabiei Antonovici şi inspectorul gubernial al medicinii O.
Climasevski i-a obligat pe toţi frizerii să participe la tratarea
bolnavilor, să fixeze ventuzele, să facă flebotomie, să bandajeze
bolnavii etc. 63
57. A.N.R.M., f. 455, inv. 1, d. 1, f. 1-2.
58. Ibidem, d. 2, f. 3–4.
59. Ibidem, d. 2, f. 3–4.
60. Ibidem, f. 192, inv. 1, ind. 1, d. 1, f. 47,1 22, 129.
61. Ibidem, f. 192, inv. 1, d. 1, f. 122.
62. A.N.R.M., f. 455, inv. 1, d. 1, f. 1–2.
63. Ibidem, d. 2, f. 8–8 verso.
A.V. CORCEAC-
CEPURCOVSCHI -
membru activ al “Asociaţiei
Medicilor din Basarabia“
25