ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ea a adus cu sine peste 100 de ostaşi bolnavi de tifos. Imediat,
Direcţia ocrotirii sănătăţii, organizată în aceeaşi zi, împreună cu
membrii organizaţiei sindicale, au organizat un spital la marginea
oraşului Grigoriopol, în care la 15 martie 1920 activau 2 medici,
3 felceri, 1 soră medicală, 2 fraţi de caritate (brata miloserdia),
3 farmacişti, 10 sanitari şi 6 oameni personal auxiliar 179 .
Organizaţiile sindicale ale medicilor s-au comportat uman şi au
lucrat cu cinste în spitalele sovietice. Medicii s-au conformat şi
au realizat în practică „Jurământul lui Hipocrate” de a ajuta pe cei
care sufereau indiferent de coloratura lor politică.
Armata Roşie a adus cu sine epidemia tifosului şi a holerei. Din
această cauză Direcţia gubernială a ocrotirii sănătăţii şi comitetul
gubernial sindical Odesa au trimis detaşamente speciale de medici
şi agenţi sanitari pentru a lupta cu epidemia tifosului şi a holerei
în judeţele Balta şi Tiraspol. Aceste detaşamente au fost dotate cu
medicamente, materiale dezinfectante, albituri, bandaje şi hainele
necesare 180 . Numai în 1920 în judeţul Tiraspol s-au adresat după
ajutor medical 152 414 oameni 181 . La fiecare pat în spital reveneau
491 de oameni din judeţul Tiraspol. Toate aceste date statistice ne
arată că situaţia ocrotirii sănătăţii era deplorabilă. În acele 12
raioane care au intrat în 1924 în componenţa RASSM activau
numai 1 dispanser TBC, 1 dispanser de venerologie, 1 punct
venerologic, 2 consultaţii pentru femei, 1 cabinet bacteriologic,
1 staţie de combatere a malariei, 1 centru rentghenologic, 1
policlinică pentru copii 182 . În total – 9 instituţii medicale la 12
raioane şi la o populaţie de peste 502 mii de oameni
Sindicatele medicilor şi asigurarea socială. În noile condiţii
ale puterii comuniste sindicatele au promovat o politică de clasă
în domeniul asigurării sociale. Din primele zile ale instaurării
puterii bolşevice în toate judeţele au fost formate comitete
militaro-revoluţionare (CMR), inclusiv în Balta şi Tiraspol, în
oraşele Dubăsari, Grigoriopol, Râbniţa, Camenca, Slobozia etc.
179. Борьба трудящихся Молдавии против интервентов и внутренней контрреволюции, с. 446.
180. За власть Советскую. Сборник документов и материалов. Кишинев, 1970, с. 258Б
«Большевик», Одесса, 1920, 21 марта.
181. Культура Молдавии за годы Советской власти, р. 38.
182. Ibidem, p. 80.
58