29.01.2015 Views

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Concluzii. Numai după formarea RASSM s-au reorganizat<br />

şi sindicatele lucrătorilor ocrotirii sănătăţii. În componenţa<br />

sindicatului medicilor, numai în „Medsantrud” au fost uniţi de la<br />

256 lucrători în 1924 până la 1383 membri în 1939. Organizaţiile<br />

profesionale primare s-au constituit până la formarea RASSM.<br />

Însă ele se supuneau conducerii „Medsantrud”-ului din regiunea<br />

Odesa sau din regiunea Podoliei. Numai datorită formării RASSM<br />

s-au constituit şi organele republicate autonome ale sindicatului<br />

lucrătorilor ocrotirii sănătăţii. Primul congres de constituire a<br />

sindicatului ocrotirii sănătăţii din RASSM a avut loc între 10 şi<br />

12 februarie 1925 în oraşul Balta. Mai apoi s-au desfăşurat încă<br />

cinci congrese, dar zilele de 10-12 februarie 1925 se atestă ca<br />

data formării conducerii republicane a „Medsantrud”-ului din<br />

RASSM.<br />

De menţionat, că în 1924–1940 în RASSM a fost construită o<br />

sistemă nouă de ocrotire a sănătăţii. În 1930–1931 funcţionau 20<br />

de spitale cu 595 paturi sau 1033 de oameni la 1 pat; activau 20<br />

de ambulatorii pe lângă spitale şi 33 ambulatorii independente.<br />

Către 1 ianuarie 1939 în RASSM activau 252 de medici, inclusiv<br />

102 bărbaţi şi 151 femei, peste 1116 felceri, surori de caritate şi<br />

moaşe. <strong>Sindicatul</strong> medicilor includea peste 1589 membri, inclusiv<br />

252 medici, 1116 personal sanitar mediu şi 206 personal auxiliar<br />

(paznici, bucătărese, spălătorese etc.).<br />

În sistemul sindical al medicilor au activat anumite persoane,<br />

precum Elis, Leleko, Borşcevski, Rubinştein, Bronina, Zatuleak,<br />

Kleiman, Duhovnâi, Victorova, Capran, Ţvik, Tkaci, Maslovski,<br />

Grigorenco etc. Toţi ei au activat sub conducerea CMUP şi a<br />

Comitetului regional de partid al RC (b) U.<br />

Nici un lucrător de răspundere al sindicatului medicilor nu a<br />

păstrat arhiva sindicatului. Unii din ei au fost supuşi represaliilor,<br />

eliberaţi din funcţie, urmăriţi de poliţia secretă a URSS, învinuiţi<br />

de troţkism, de susţinere a „opoziţiei muncitoreşti”, de „deviere<br />

de dreapta”, de antisovietism, naţionalism etc.<br />

În 1924–1940 sindicatele din sfera ocrotirii sănătăţii<br />

deveniseră un instrument docil în mâinile comuniştilor în lupta<br />

acestora pentru „construirea socialismului”. Sindicatele medicilor<br />

deveniseră „cureaua de transmisie” între Partidul Comunist şi<br />

133

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!