29.01.2015 Views

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

patru comisari. Printre ei erau Fotachi Peristera (1), Isai Lupu<br />

(2), Petru Manega (3) şi Costache Russo (4).<br />

La 1 noiembrie 1829 doctorul în drept Petru Manega scria că<br />

în secţia a 3-a era „totul bine”. Dar la 5 noiembrie 1829 acelaşi<br />

Manega a informat instanţa că a murit de „diaree” Gheorghe<br />

Chitari de 40 de ani. Medicul G. Ricea a constat că cauza morţii<br />

era holera. Mai funcţiona în oraş „moaşa regională” doamna Smit,<br />

care lucra împreună cu medicul G. Ricea. În funcţia de operator<br />

în lupta cu holera activa sanitarul Volfingher. El dezinfecta<br />

locuinţele, ardea hainele celor decedaţi” 33 .<br />

La 3 octombrie 1829 comisarul Secţiei a IV-a Costache Russo<br />

scria că erau 26 de bolnavi. Medicul Ghelandie le-a dat ajutorul<br />

necesar 34 . Secţia ducea evidenţa oamenilor veniţi şi celor plecaţi<br />

din Chişinău. La 11 octombrie 1829 au venit în Chişinău 7<br />

persoane, inclusiv Grigorie Guţan, Gheorghe Iovan, Constantin<br />

Gheorghe, Simion Cazacu etc. 35 Plecaseră din oraş 22 de oameni,<br />

inclusiv Ivan Mugunceanu, feciorul său Gheorghe, Ivan Vatav,<br />

Tudor Andrei şi alţii. Printre cei bolnavi din Chişinău se aflau<br />

Eremia Tudor, Dochiţa Cotandin, Elena Morarescu, Maria<br />

Simion etc. S-au însănătoşit Alexandru, Gheorghe şi Ivan Rânza,<br />

iar Ivan Obranovschi, Chiruci, Suruceanu, Pastralea au murit de<br />

holeră 36 . Cu tratamentul bolnavilor se ocupau medicul Ghelandie<br />

şi medicul superior de la spitalul militar din Chişinău, asesorul<br />

colegial Nejdanov 37 .<br />

Prima organizaţie profesională din întreaga Moldovă a fost<br />

„Societatea Medicilor şi Naturaliştilor” formată în 1833 la Iaşi. De<br />

la început medicii Iacob Cehak şi Mihail Zota au organizat un cerc<br />

pentru „citirile medicale”. Iacob Cehak a învăţat medicina în Austria.<br />

Mai apoi a venit la Iaşi din orăşelul austriac Askatorenburghe.<br />

Cunoştea la perfecţie limbile română, germană, franceză. Era un bun<br />

specialist în organizarea deservirii medicale.<br />

33. A.N.R.M., f. 192, inv. 1, d. 6, f. 1–3, 4, 55–55 verso.<br />

34. A.N.R.M., f. 192, inv. 1, d. 7, f. 3.<br />

35. Ibidem, f. 24 – 24 verso.<br />

36. Ibidem, f. 29, 99, 101.<br />

37. Ibidem, f. 361.<br />

19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!