ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

În 1969–1985 în componenţa Sindicatelor lucrătorilor ocrotirii
sănătăţii intrau 4 comitete orăşeneşti, 31 comitete raionale,
14 comitete sindicale din 14 spitale, 16 comitete sindicale ale
departamentelor republicane ale medicilor, 7 comitete sindicale
ale şcolilor speciale de învăţământ, inclusiv comitetul profesional
şi comitetul local al Institutului de Medicină şi al Ministerului
ocrotirii sănătăţii din RSSM, comitetele sindicale de la 3 instituţii
de cercetare ştiinţifică în domeniul medicinii şi de la 9 staţii
balneare şi case de odihnă, comitetul de fabrică de la „Farmako”,
comitetul de uzină de la „Medpribor”, comitetele sindicale
muncitoreşti din sovhozurile specializate în creşterea plantelor
medicinale „Romaşka” şi „Pobeda”. Această structură permitea
Comitetului republican să controleze mai profund şi sistematic
toată activitatea fiecărei organizaţii sindicale, să promoveze în
ocrotirea sănătăţii politica partidului comunist.
În anii 1956–1990 s-a majorat treptat numărul membrilor
uniunilor profesionale ale lucrătorilor ocrotirii sănătăţii: de la
27283 în 1956 până la 34052 în 1958, 75192 membri în 1974
şi 83583 în 1981. Dacă în 1957 activau 568 organizaţii primare,
apoi în 1974 corespunzător 624 şi în 1981 – 664. În rezultatul
îmbunătăţirii lucrului organizatoric de masă unele comitete
raionale şi locale au primit în rândurile sindicatului de ramură toţi
lucrătorii medicali. Printre acestea au fost comitetele orăşeneşti
Bălţi şi Chişinău, raioanele Soroca, Dubăsari, Râşcani 665 . S-a
activizat lucrul organizaţiilor primare şi a membrilor lor. Membrii
organizaţiilor sindicale primare de la Institutul de Medicină S.
Mucuţă, E. Zota, N. Busuioc, C. Polihovici, V. Gherman, V. Iachim,
E. Grăjdianu, I. Şavga, Gh. Ghidirim, V. Negulean, Gh. Baciu şi
alţii au participat activ în grupele studenţeşti pentru colectarea
cotizaţiilor de membru, convocarea adunărilor sindicale de grupă,
îmbunătăţirea frecvenţei prelegerilor, seminariilor, disciplinei şi
comportamentului studenţesc.
În 1956–1989 s-a perfecţionat activitatea Prezidiului
Comitetului republican al sindicatelor lucrătorilor medicali şi a
comitetelor raionale. În această perioadă Prezidiul Comitetului
republican a petrecut 680 de şedinţe, la care s-au discutat şi adoptat
665. AOSPRM, fond. 2973, inv.1, d. 131, f. 37.
200