ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

ajutorului material şi indemnizaţiilor, pensiilor, pentru organizarea
deservirii medicale a populaţiei, odihnei şi tratamentului, pentru
dezvoltarea sportului etc. Cu susţinerea şi participarea nemijlocită a
sindicatelor medicilor s-a luptat pentru lichidarea foametei. Au fost
alocate medicilor finanţe suplimentare pentru organizarea cantinelor,
construirea caselor de locuit, lichidarea analfabetismului, pregătirea
şi perfecţionarea cadrelor medicale etc.
Pe de lată parte, sindicatele din sfera ocrotirii sănătăţii au devenit
în această perioadă o parte componentă a suprastructurii sistemului
comunist sovietic. Ele au jucat rolul „curelei de transmisie”, „şcolii
comunismului”, cu ajutorul căreia partidul comunist a implementat
sistemul totalitar sovietic, în sfera ocrotirii sănătăţii, în viaţa culturală
a RSSM.
În 1945–1990 peste 370 de lucrători şi activişti sindicali din
sfera ocrotirii sănătăţii au fost decoraţi cu ordine, medalii, insigne,
diplome de onoare ale RSSM şi URSS, inclusiv Vera Busuioc din
Străşeni, Lidia Burdujan, Briceni; Raisa Gutium, Sângerei; Maria
Dintea, Cahul; Eugenia Duca, Bălţi; Alexandra Manole, Făleşti,
Raisa Pântea, Leova; Tatiana Ceban, Chişinău; Tamara Russu,
Ialoveni etc.
Un mare rol în organizarea, evidenţa, valorificarea finanţelor
sindicatului l-au jucat contabilii, economiştii comitetelor sindicale
raionale şi ale Comitetului Republican al Sindicatului Lucrătorilor
Ocrotirii Sănătăţii din RSSM. Printre ei au fost Z.N. Manina,
M. Doroş, contabili-şefi ai Comitetului Republican al sindicatului
lucrătorilor medicali; E.A. Kiricenko de la Institutul de Medicină
din Chişinău; L.M. Bodiu, Bălţi; N.C. Sinica, Chişinău; L.I. Istrati,
Drochia; N.M. Lozova, Dubăsari; N.I. Rotari, Edineţ; O.I. Paton,
Cahul; E.V. Bujak, Cantemir; A.D.Novac, Comrat; G.I.Sajina, Orhei;
S.F. Anghel, Străşeni; A. Lizun, Briceni şi alţii.
De menţionat, că sindicatele chiar şi în condiţiile regimului
sovietic au luptat pentru apărarea intereselor materiale, sociale şi
culturale ale populaţiei. Mai ales, după moartea lui I. Stalin, s-au
lărgit formele şi metodele de activitate ale sindicatelor. După 1956
la conducerea sindicatului au venit oameni noi, mai bine pregătiţi,
majoritatea liderilor cunoşteau limba română, istoria, cultura,
tradiţiile acestui popor. Printre ei au fost preşedinţii şi membrii
Comitetului Republican S. Nacul, Nicolae Ceaikovski, Gheorghe
313