ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

migratoare, coloniştilor şi altor forţe distructive. Numărul
coloniştilor, veneticilor ucraineni s-a majorat în 1897 până la
19,6%, evreilor – la 11,8%, ruşilor – la 8%, bulgarilor – la 5,3%,
nemţilor – 3,1%, găgăuzilor – 2,9% 74 . Orice mişcare socială a
populaţiei autohtone era înăbuşită cu cele mai sângeroase forţe şi
metode. Nu întâmplător unii lucrători medicali din Basarabia au
colaborat cu colegii lor din Moldova de peste Prut, au pus baza
formării primelor asociaţii profesionale a lucrătorilor medicali
din acest ţinut.
În condiţiile de avânt al mişcării muncitoreşti şi ţărăneşti
un rol considerabil l-au jucat „poporaniştii” („norodnicii”) din
Basarabia, printre care s-au evidenţiat şi medicii Niculae Zubcu-
Codreanu, Mihail Negrescul, Zamfir Arbore-Ralli şi alţii.
Unii dintre medicii Basarabiei au „plecat în popor”, încercau să
facă propagandă între ţărani. Cel mai mult medicii „poporanişti”
încercau să răspândească cunoştinţele medicale, să îmbunătăţească
starea sanitară în satele şi oraşele Basarabiei.
Nicolae Zubcu-Codreanu s-a născut în 1850, la Nisporeni,
judeţul Chişinău, în familia unui diac. În 1870 a absolvit
seminarul Teologic din Chişinău şi se înscrie la Academia
medico-chirurgicală din Petersburg. În 1874 părăseşte Academia
şi se întoarce la Chişinău. Aici formează un cerc poporanist în
care au intrat şi unii medici colegi de ai săi.
În acelaşi an, 1874, părăseşte Basarabia şi se stabileşte cu
traiul la Bucureşti, colaborează la ziarul „Socialistul” 75 . În afară
de faptul că devenise medic, el se ocupa cu studierea teoriei
socialiste. A scris lucrarea „Despre stat, proprietatea privată şi
familie”, în care considera greşit că proprietatea privată este „baza
economică a inegalităţii sociale, a exploatării şi a asupririi” 76 .
74. Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Chişinău, 1997,
p. 127.
75. Arbore Z., Nicolai Petrovici Zubcu-Codreanu // Opere alese, Chişinău, 1957.
76. Enciclopedia sovietică moldovenească, vol. 3, Chişinău, 1972, p. 23.
30