ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Harkov, Kiev, Moscova, Leningrad, Tbilisi, Stanislav etc.). Cei mai
buni dintre cei buni au urmat aspirantura şi doctorantura, devenind
doctori în ştiinţe medicale. Către 1983 în instituţiile ştiinţifice
medicale din RSSM activau 1 membru-corespondent al Academiei
de Ştiinţe Medicale din URSS, 1 academician al AŞM, peste 50
doctori habilitaţi, 451 doctori în ştiinţe medicale 796 .
La conferinţa a XIII-a a sindicatelor medicilor (1965) s-a menţionat
că savanţii au elaborat broşura „Munca comunistă şi instituţiile
medicale” 797 , au publicat mai multe articole cu privire la profilaxia
maladiilor infecţioase. A crescut calificarea şi numărul cercetătorilor
ştiinţifici. Dacă în 1966–1971 în RSSM se ocupau cu investigaţiile
ştiinţifice 633 cercetători, inclusiv 34 de doctori habilitaţi şi 289
doctori în ştiinţe medicale, apoi în 1971–1975 numărul lor s-a
majorat până la 809 savanţi-medici, inclusiv 45 doctori habilitaţi şi
483 de doctori în ştiinţe medicale 798 .
La conferinţa a XVIII-a a sindicatelor medicilor (12 noiembrie
1981) s-a menţionat că în 1976–1980 în RSSM se ocupau cu
cercetările ştiinţifice 1190 de medici, inclusiv 800 în instituţiile
ştiinţifice. Ei cercetau 12 probleme de bază, repartizate în 156 de
teme 799 .
O sarcină de bază a medicilor savanţi, după cum a subliniat Emilian
Koţaga la conferinţa a XVII-a a sindicatelor medicilor (1976), a fost
activitatea ce ţine de „raţionalizarea, inovarea şi implementarea
succeselor ştiinţei medicale”. În 1975 au fost elaborate 15 metode
noi de diagnosticare a maladiilor la copii, inclusiv policardiografia,
ecoencefalografia, biomicroscopia, artografia etc. De asemenea,
raţionalizatorii au elaborat şi au implimentat 17 metode noi de
tratare a diferitor maladii la copii 800 . În ştiinţa medicală s-au format
anumite direcţii de cercetare, şcoli ştiinţifice. Astfel, savanţii N.A.
Testemiţanu, V.I. Kant, M.Ia. Ghetman au pus baza şcolii ştiinţifice
cu privire la organizarea ocrotirii sănătăţii în RSSM. Pe de altă parte,
E.P. Popuşoi, M.Ia. Ghetman, N.N. Ejov au activat în domeniul
istoriei medicinii.
796. Попушой Е.П, Охрана здоровья народа…, p. 26.
797. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 207, f. 30.
798. Ibidem, d. 291, f. 138; d. 452, f. 24.
799. Ibidem, d. 691, f. 21.
800. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 452, f. 124.
238