ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

CAPITOLUL III
ASOCIAŢIILE PROFESIONALE DIN SFERA OCROTIRII
SĂNĂTĂŢII DIN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940
Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, a creat
anumite condiţii politice, economice şi social-culturale pentru
dezvoltarea de mai departe a uniunilor profesionale. În timp ce
sindicatele din partea stângă a Nistrului au rămas sub conducerea
partidului bolşevic, uniunile profesionale din Basarabia au
avut o soartă mai favorabilă în ceea ce priveşte dezvoltarea lor
democratică. Dar şi în această regiune n-a fost uşor de activat.
Aici, între Prut şi Nistru, era dificil de a promova mişcarea
sindicală a medicilor, deoarece în sindicatele din Basarabia s-au
format două curente. Primul l-a constituit gruparea democratică
şi progresistă, care se ocupa cu protejarea intereselor sociale,
economice şi culturale ale medicilor şi agenţilor sanitari 196 . Al
doilea curent îl prezentau sindicatele bolşevice, ilegale, care îi
uneau şi pe unii lucrători medicali ruşi sau rusificaţi. Ele încercau
să promoveze mai mult interesele politice ale Rusiei sovietice 197 .
Unii reprezentanţi ai medicilor şi agenţilor sanitari, fiind
manipulaţi de forţele reacţionare din Rusia, se pronunţau
împotriva unirii Basarabiei cu România, conlucrau cu elementele
revoluţionare ruse şi cu agentura Internaţionalei Comuniste,
urmăreau scopul de a dezmembra România şi de a rupe Basarabia
de la Statul român 198 .
196. A.N.R:M., fond 937, inv. 1, d. 4, f. 36–37.
197. Профсоюзы Советской Молдавии, Кишинев, 1975, с. 61–90.
198. Scopul acestor forţe reacţionare, antinaţionale, a fost descris pe larg în istoriografia sovietică.
Vezi: З. И. Иванова, Из истории профсоюзов Молдавии в 1917 году, în Борьба за победу
социалистической революции в Молдавии. Сборник статей, Chişinău, 1957, p. 145–154; Я. И.
Копанский, Профсоюзное движение в Бесарабии в конце 1928 – начале 1929 года, în Из истории
революционного движения и социалистического строительства в Молдавии, Chişinău, 1960, p.
104–118; Листовки Коммунистического подполья Бесарабии (1918–1940 гг.), Chişinău, 1960,
63