ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

de cercetare ştiinţifică în domeniul igienei şi epidemiologiei. Mai
apoi a fost format Institutul Moldovenesc de cercetare ştiinţifică
în domeniul oncologiei (1961), Laboratorul Central de cercetare
ştiinţifică (1962), Institutul Moldovenesc de cercetare ştiinţifică în
domeniul tuberculozei (1959) etc. 793
Sindicatele au activat şi au luptat pentru încadrarea în activitatea
ştiinţifică a tinerelor talente. Fiecare organizaţie sindicală îşi avansa
studenţii doritori de a se ocupa cu activitatea ştiinţifică chiar din
timpul studiilor universitare. În fiecare instituţie de învăţământ, în
primul rând, în Institutul de Medicină din Chişinău, s-au organizat la
fiecare catedră cercurile ştiinţifice studenţeşti. În 1958 la Institutul de
Medicină din Chişinău activau 30 de cercuri ştiinţifice studenţeşti, care
uneau peste 600 de studenţi 794 . La catedrele Institutului de Medicină
au activat mari savanţi, talentaţi educatori, precum F.E. Agheicenko,
S.M. Blinkin, I.N. Krîlov, A.P. Lavrentiev, A.N. Molohov, L.A.
Rozenier, S.M. Rubasov, N.T. Starostenco, B.I. Şarapov şi alţii.
De o mare autoritate ştiinţifică se bucurau între studenţi profesorii
A.A. Zubkov, A.A. Korovin, I.R. Drobinskii, A.Z. Kocerghinskii,
V.V. Kuprianov şi mulţi alţii 795 . Institutul de Medicină devenise în
această perioadă nu numai un centru de pregătire a medicilor, dar
şi un centru ştiinţific, care a contribuit foarte mult la cercetarea şi
dezvoltarea ştiinţelor medicale în RSSM.
Un număr impunător de foşti studenţi, membri ai sindicatului
medicilor, precum Kiriak, Rapoport, Cunicean, Matriniţkaia,
V. Anestiadi, V. Belousov, G. Botezatu, P. Bâtcă, D. Gherman,
A. Dovganski, F. Chiticari, A. Nacu, G. Paladi, S. Stamatin, G. Rudi,
N. Testemiţanu, C. Ţâbârnă, Gh. Ghidirim, S. Mucuţă, E. Popuşoi
s-au ocupat de cercetările ştiinţifice la catedrele corespunzătoare ale
Institutului de Medicină.
Toţi ei şi-au consacrat viaţa activităţii ştiinţifice, au devenit
cunoscuţi savanţi în RSSM, au contribuit considerabil la dezvoltarea
ştiinţelor medicale. Studenţii, fiind susţinuţi de rectorat, comitetul
sindical, au participat activ la şedinţele cercurilor ştiinţifice
studenţeşti, conferinţe universitare, republicane şi unionale (Odesa,
793. Попушой Е.П, Охрана здоровья народа – важная социальная функция государства.
Chişinău, 1984, p. 25–26.
794. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 142, f. 56.
795. Попушой Е.П, Охрана здоровья народа – важная социальная функция государства, p. 26.
237