ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

evoluţia rusă din februarie 1917 a antrenat lucrătorii medicali
în viaţa politică şi socială, apoi bolşevicii au schimbat brusc
situaţia medicilor şi agenţilor sanitari, a provocat o mare parte
din lucrătorii medicali la lupta de rezistenţă împotriva puterii
comuniste. În acest scop au fost valorificate sindicatele. De acum
la 7 mai 1917 la Tiraspol a fost creată Uniunea sindicatelor, care
a unit 16 organizaţii sindicale, inclusiv şi sindicatul medicilor 176 .
Însă, cu părere de rău, nu s-a păstrat nici un document despre
activitatea sindicatului medicilor din 1917 în Transnistria.
Majoritatea medicilor au desfăşurat o practică privată în tratarea
şi deservirea populaţiei.
În 1917–1923 în raioanele Transnistriei a continuat
manifestarea activă a bolilor infecţioase. Tifosul exantematic,
variola, tuberculoza făceau ravagii în toate judeţele nistrene.
Lipseau medicamentele, în special ditritul antivariolă. În martie
1921 numai în judeţul Tiraspol erau 79 bolnavi de pojar (cori),
66 – de scarlatină, 54 – de variolă, 57 – de tifos exantematic,
117 – de tifos recidiv 177 . În judeţ activau numai 38 de instituţii
medicale cu 651 paturi, inclusiv 13 spitale, 9 ambulatoare, 6 centre
epidemiologice, 10 subdetaşamente antiepidemice. Spitalele erau
în cea mai mare parte distruse.
În total în 1919–1923 în judeţul Tiraspol activau 50 de medici,
56 de felceri şi felceriţe, 26 de surori de caritate 178 .
În 1917–1920 toţi cei 132 de lucrători medicali au activat în
organizaţiile sindicale locale. Ei făceau parte din componenţa
lucrătorilor medicali supuşi şi controlaţi de administraţia judeţeană
Tiraspol. Dar după 1920, medicii au fost supuşi administraţiei
bolşevice. O parte din ei au plecat odată cu armata albgardiştilor,
iar cei care au rămas au trecut comisia de reabilitare (de control)
de pe lângă secţia ocrotirii sănătăţii a judeţului Tiraspol, tot aşa
cum au fost controlaţi învăţătorii. Toţi medicii au fost luaţi la
evidenţă de stat şi repartizaţi să lucreze în clinicile rămase de la
regimul ţarist.
Multe din aceste spitale deserveau Armata Roşie. Când la
17 februarie 1920 Armata Roşie a ocupat orăşelul Grigoriopol,
176. AOSPRM, fond. 49, inv. 20, d. 157, f. 109–113.
177. Культура Молдавии за годы Советской влати. Том 1 (часть первая). Chişinău, 1975, p. 37.
178. Ibidem, p. 38.
57