ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

sindicale a medicilor din or. Orhei; Ana Motieţ – din partea
colectivului spitalului nr. 2 din Bălţi; Moisei Arinştein – din
partea spitalului orăşenesc din Bălţi; Rahilia Kameneţkaia – din
partea spitalului nr. 1, Bălţi; Iosif Karka – din partea lucrătorilor
medicali de la spitalul nr. 1, Bălţi; Melania Bogdanovskaia – din
partea organizaţiei sindicale a lucrătorilor din s. Bulboaca; Olga
Jantovan – din partea organizaţiei sindicale a medicilor de la
spitalul orăşenesc Tighina; Elizaveta Pârlik – din partea lucrătorilor
medicali din Tighina; Grigorie Ghipetki – din partea lucrătorilor
de la spitalul din Grozeşti, Nisporeni; Lidia Bondarenko – din
partea lucrătorilor medicali din Vorniceni; Alexandra Iarovaia –
din partea organizaţiei sindicale a medicilor din or. Kamenka;
Olga Zariţkaia – din partea organizaţiei sindicale a lucrătorilor
medicali din s. Iagorlâk, Dubăsari şi alţii 461 .
La 18 noiembrie 1940 Biroul CC al PC (b) M a confirmat
lista candidaţilor în deputaţi în Sovietul Suprem al RSSM.
Dar din rîndul medicilor numai ministrul ocrotirii sănătăţii Ilia
Petru Babanov a fost desemnat candidat în deputaţi în Sovietul
Suprem al RSSM. Totodată, dintre toţi medicii din RSSM nu a
fost înaintată nici o candidatură în deputaţii Sovietului Suprem
al URSS. Au fost numiţi în temei nomenclaturiştii de partid şi de
stat, iar medicii au rămas la periferia vieţii publice din RSSM.
Una din direcţiile de bază în activitatea sindicatelor medicilor
a fost lupta pentru asigurarea socială a lucrătorilor ocrotirii
sănătăţii. În 1940 bugetul asigurării sociale era de 4393 mii ruble,
iar pentru anul 1941 se prevăzuse un buget la asigurarea socială
de 14.838 mii ruble, inclusiv 12.233 mii ruble de la bugetul de
stat şi 2.605,0 mii ruble de la bugetul local. Pentru anul 1941
se planificaseră cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de
106.904 mii ruble, dintre care 28.536,0 mii ruble de la bugetul de
stat şi 78.368,0 mii de la bugetul local 462 .
După cum se vede, statul sovietic punea cele mai mari cheltuieli
pe umerii bugetului local. Satele şi întreprinderile locale erau
nevoite să-şi autofinanţeze ramura ocrotirii sănătăţii.
Concluzii. Analiza documentelor, faptelor, evenimentelor din
1940–1941 ne arată că sindicatele lucrătorilor medicali au activat
în condiţii de criză, tragice şi imprevizibile. Anexarea Basarabiei
la URSS în 1940 a provocat distrugerea şi lichidarea forţată
461. A.O.S.P.R.M., fond. 51, inv. 1, d. 16, f. 37–299.
462. A.O.S.P.R.M., fond. 51, inv. 1, d. 16, f. 7.
141