ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

considerau că nu limba este cauza principală a neîncrederii
populaţiei faţă de medici 152 . V.T. Kopâtov considera că lipseşte
legătura în general cu poporul. A.S. Iţkovici considera că
intelectualitatea nu participă „în viaţa socială locală” 153 . V.S.
Bogdanovici presupunea că populaţia nu era pregătită pentru a
înţelege intelectualitatea 154 . Pe de altă parte, lucrătorii medicali nu
erau uniţi, aveau diferite „colegii profesionale”. Ei nu puteau să
înainteze cerinţe unice faţă de ţarism sau Guvernul provizoriu.
Un colosal merit a avut „Uniunea medicilor din Basarabia” din
cele mai puternice organizaţii sindicale ale medicilor, organizată
în martie 1917. Cu părere de rău, nu s-au păstrat documentele,
statutul ei de constituire, dar s-au păstrat numai unele informaţii
din timpul anilor 1917–1918. Astfel, „Uniunea medicilor
din Basarabia” a adoptat o decizie specială întru organizarea
serviciului sanitar de „Salvare” a populaţiei. La 15–16 aprilie
1918 „Uniunea medicilor din Basarabia” a convocat o adunare
la care s-a decis de a se organiza serviciul sanitar-medical de
noapte, când clinicile nu funcţionau. Era o iniţiativă benevolă,
fără plată până când se vor deschide centrele de „Salvare” 155 . La
adunarea membrilor „Uniunii medicilor din Basarabia” (10 mai
1918) s-a aprobat planul special de organizare a serviciului de
„Salvare” din Chişinău.
Acest plan prevedea: 1) pentru început toţi medicii care vor
face de serviciu noaptea să acorde ajutor medical în mod gratuit;
2) Toate serviciile de noapte să fie realizate de o grupă constantă
de medici. Era vorba de specializarea activităţii medicilor;
3) Pentru întreţinerea a 2 medici, 2 sanitari şi a 1 secretar de
cancelarie municipiul Chişinău trebuia să finanţeze 8 500 ruble.
De asemenea, conducerea oraşului trebuia să plătească închirierea
unei clădiri, pentru 1 telefon, pentru 1 trăsură cu 2 cai, un surugiu
(cucer), materiale pentru pansament şi medicamente; 4) Cu
activitatea „Salvării” va conduce un Consiliu special compus
din reprezentanţii „Uniunii medicilor din Basarabia”, upravei
orăşeneşti şi a medicilor care activau la „Salvare”. 5) Din rândul
152. Врачебная хроника Бессарабской губернии, c. 41–48.
153. Ibidem, p. 47.
154. Ibidem, p. 43.
155. Cuvânt Moldovenesc, 1918, 20 aprilie, nr. 87, p. 4.
52