ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

consta în faptul că istoria apariţiei sindicatelor medicilor a trecut prin
patru categorii sau trepte organizaţionale.
Prima a constituit-o formarea comitetelor şi comisiilor pentru
combaterea holerei, ciumei, variolei, tuberculozei etc. Aceste comitete
uneau medicii, felcerii, agenţii sanitari, paznicii, infirmierele, care
erau organizaţi şi adunaţi de a lupta cu bolile infecţioase şi aveau
un caracter temporar. Ele se lichidau odată cu lichidarea ciumei sau
holerei şi altor boli infecţioase.
A doua categorie de comitete şi organizaţii medicale l-a constituit
„Serviciul sanitar regional din Basarabia” (1820–1913) care avea
secţiile sale judeţene şi „Comitetul sănătăţii publice al regiunii
Basarabia” (1852–1871).
A treia categorie de organizaţii reprezintă spitalele şi centrele
de zemstvă ale ocrotiri sănătăţii. În 1820 activau două spitale, în
1870 – 3 spitale de zemstvă cu 51 paturi; iar în 1914 activau deja
5 spitale, 83 secţii medicale şi 40 de puncte de felcer. Toate acestea
erau instituţii medicale de stat sau private, care se ocupau nemijlocit
cu acordarea ajutorului medical populaţiei basarabene.
A patra categorie de organizaţii a alcătuit-o asociaţiile, societăţile
şi organizaţiile profesionale ale lucrătorilor medicali. Calea mişcării
sindicale a medicilor n-a fost uşoară. Regimul ţarist până în 1906
n-a permis să se organizeze în uniuni profesionale. Au existat şi au
funcţionat asociaţii, societăţi ale lucrătorilor medicali.
Spre deosebire de alte ţări, precum România, Franţa, Anglia,
Germania organizaţiile profesionale ale lucrătorilor medicali din
Basarabia au apărut sub formă de societăţi, asociaţii, comitete,
asociaţii de păstrare şi împrumut, case de împrumut, cercuri
medicale, asociaţii ştiinţifice medicale etc. Astfel, la 2 mai 1884 a
fost înregistrată „Societatea de binefacere din Chişinău”, care se
ocupa cu ajutorarea bolnavilor săraci.
În 1871–1917 în Basarabia s-au constituit şi au activat peste 20
de astfel de organizaţii. Printre acestea au fost „Societatea medicilor
din Basarabia” (1871), „Societatea de binefacere din Chişinău”
(1884), „Uniunea personalului mediu medical din Chişinău”
(1907), „Societatea catolico-romană de binefacere din Hotin”
(1908), „Societatea sportivă „Vulturul Rus” din Chişinău” (1908),
„Societatea pentru indemnizaţii materiale de pe lângă Biserica
304