ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Erau şi unele cazuri de pedepsire şi înjosire a agenţilor sanitari
de către conducerea spitalelor. La 2.XII.1925 oficianta sanitară
de la spitalul Taşlâc, judeţul Cetatea Albă a fost apostrofată de
către medicul şef, spunându-i: „Sunteţi agenta de propagandă a
medicilor din Chişinău şi să vă căraţi la dracu” 300 . Cazul a fost
discutat la nivelul medicului primar al judeţului Cetatea Albă.
Totodată, jandarmii l-au somat pe soţul doamnei Bolotnicova, că,
chipurile, n-are voie să locuiască în căminul spitalului.
Aceste învinuiri erau legate de necesitatea trecerii ei la alt
spital. A cerut să fie transferată în altă localitate.
De asemenea, era cunoscută activitatea directorului de la spitalul
din Trinca, judeţul Hotin, medicul Sava Caşu, medicul leitenant
Eugen Gnatevschi de la acelaşi spital 301 , şeful Serviciului Sanitar
al judeţului Hotin Nicolae Ignătescu, directorul Ion Mihăilescu,
medicul primar al judeţului Hotin L. Bacalu, medicul Constantin
Theohari; Ştefan Rainov, medic primar de la spitalul Năduşita,
Soroca.
Asociaţiile medicilor au luptat pentru salarizarea mai mare
a medicilor şi a personalului sanitar. De fapt, salariul medicilor
era tarificat în conformitate cu deciziile Guvernului României.
Medicii primeau un salariu bun şi diurne pentru fiecare zi până la
150 lei. Medicul şef a judeţului Cetatea Albă V.D. Constantinescu
pe 10 de zile a primit 1500 lei, A. Feinberg – 1200 lei pe 8 zile; D.
Adamenco – 750 lei pe 7 zile, Otto Mauch – 450 lei pe 3 zile etc.
În ianuarie 1925 18 medici din judeţul Cetatea Albă au primit
15100 lei diurne. În februarie 1925 toţi aceşti 18 medici au primit
pentru 30 de zile lucrătoare fiecare câte 1000 de lei. În total –
18000 lei.
Deplasarea era, de asemenea, o formă de salarizare. Deplasările
se plăteau până la 2000 de lei pe lună. În februarie 1925 medicii
din Cetatea Albă au primit 23400 lei diurnă 302 .
Concluzii. În rezultatul analizei documentelor de arhivă
constatăm că în anii 1918–1940 în Basarabia a activat o sistemă
bine organizată a sindicatelor din sfera ocrotirii sănătăţii. Spre
deosebire de alte sindicate de ramură, organizaţiile profesionale
ale medicilor şi personalului sanitar aveau specificul lor, care
reieşea din specificul organizării şi funcţionării sistemului de
ocrotire a sănătăţii.
300. A.N.R.M., f. 1804, inv. 1, d. 3, f. 476–477.
301. A.N.R.M., fond 1722, inv. 1, d. 1, f. 3–10.
302. A.N.R.M., fond 1804, inb. 1, d. 2, f. 5, 70, 94, 115, 121.
94