ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

depăşirii foametei, acordării ajutorului material, dezvoltării sferei
ocrotirii sănătăţii, salarizării medicilor, activităţii de producere,
tratamentului bolilor infecţioase, dezvoltării bazei materiale a
ocrotirii sănătăţii, pregătirii şi perfecţionării cadrelor medicale,
dezvoltării educaţiei fizice şi sportului etc. Numai în 1944–
1956 Comitetul Republican al Sindicatului Ocrotirii Sănătăţii a
adoptat peste 600 de decizii pe diferite probleme ale activităţii
sindicatelor.
Construirea bazei tehnico-materiale. Sindicatul lucrătorilor
medicali a contribuit activ la repararea şi construirea clădirilor
spitalelor, ambulatoriilor, centrelor sanitare, a încuviinţat
proiectele de construire a spitalelor clinice, a organizat munca
lucrătorilor medicali şi participarea lor activă la construirea unei
baze materiale mai eficiente a spitalelor. S-a majorat numărul
instituţiilor medicale. Dacă în 1940 în RSSM funcţionau 109
instituţii medicale, apoi în 1955 – peste 364 sau de 3 ori mai
multe 529 . S-a majorat numărul instituţiilor de consultaţie a femeilor
şi copiilor de la 64 în 1945 până la 138 în 1955. Numărul creşelor,
de asemenea, s-a majorat de la 64 în 1945 până la 161 în 1955. La
rândul său, locurile constante în creşele din RSSM au crescut de
la 2105 în 1945 până la 6488 în 1955 530 .
În aceeaşi perioadă numărul paturilor în spitale s-a majorat de
la 6,1 mii până la 30,1 mii. Numărul instituţiilor medicale care
acordau ajutor la nivel de policlinică sau dispensar s-a majorat în
aceeaşi perioadă de la 337 până la 389 531 .
Sindicatul lucrătorilor ocrotirii sănătăţii a încuviinţat şi a
susţinut activitatea statului pentru aprovizionarea spitalelor,
dispensarelor cu instrumente medicale, tehnică de cercetare
şi diagnosticare a maladiilor. Situaţia se agravase din cauză că
toată baza tehnico-medicală a fost distrusă. Toate spitalele şi
dispensarele rămăseseră în 1944–1945 fără tehnică medicală.
Fiecare felcer, medic care se angaja la lucru trebuia să aducă cu
sine instrumentele necesare pentru a-şi începe activitatea.
După 1945 în RSSM, - subliniază N. Testemiţanu, - „a fost creată
o reţea largă de spitale şi policlinici, staţii sanitare, dispensere,
529. Народное хозяйство Молдавской ССР 1924–1984 гг., Chişinău, 1984, p. 275.
530. Народное хозяйство Молдавской ССР. Статистический сборник, Chişinău, 1957, p. 181–182.
531. Народное хозяйство Молдавской ССР 1924–1984 гг., Chişinău, 1984, p. 275.
164