ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

legislaţiei democratice româneşti, a relaţiilor economiei de piaţă şi
a sistemului democratic european. Totodată, trebuie de subliniat că
sindicatele basarabene, în perioada interbelică, nu erau omogene
din punct de vedere politic. În mişcarea sindicală au activat două
curente: sindicatele democratice, ce respectau legislaţia românească,
activau în limitele dreptului Statului român, şi sindicatele comuniste,
ce întruneau mai ales reprezentanţii etniilor conlocuitoare (ruşi,
ucraineni, evrei, bulgari, găgăuzi) şi care se găseau sub influenţa
agenturii bolşevice. Sindicatele bolşevice activau în cele mai multe
cazuri în ilegalitate. Ele s-au aflat preponderent în perioada imediat
următoare după Unire, în 1918–1921. Sindicatele comuniste duceau
lupta subversivă faţă de România, apărau politica expansionistă a
Rusiei sovietice, militau pentru destrămarea României, „comunizarea
şi sovietizarea Basarabiei”, îndeplineau directivele Internaţionalei
comuniste.
Sindicatele democratice, asociaţiile lucrătorilor medicali, instituţiile
medicale au apărat interesele medicilor, agenţilor sanitari,
au activat în baza Legii sindicatelor din România. Principiile de
organizare şi activitate au fost expuse în „Legea asupra sindicatelor
profesionale”, adoptată la 26 mai 1921, în alte legi şi acte normative,
care formau împreună câmpul legislativ de formare şi activitate a
sindicatelor şi asociaţiilor profesionale ale lucrătorilor din sfera ocrotirii
sănătăţii. Un merit considerabil în organizarea mişcării sindicale
a medicilor l-au avut Anatolie Dimitrie Koţovskii, conducătorul
asociaţiei ”Uniunea profesională a medicilor din Basarabia”, editorul
revistei „Buletinul uniunii profesionale a medicilor”; Petru Cazacu,
inspector general sanitar la Inspectoratul Iaşi; medicul Viorel
Popescu, inspector general sanitar la Inspectoratul general sanitar
din Chişinău; Alexandru Popa, preşedinte al „Asociaţiei Personalului
Sanitar Auxiliar Titrat din Basarabia”; secretarii acestei Asociaţii
Z. Berezovski, Mihail Şerban şi Diomid Obuhovski, preşedintele
filialei Soroca al „Asociaţiei Generale a Personalului Sanitar Auxiliar
Titrat din România”; Eudochia Simionescu-Georgian, preşedintele
Asociaţiei Generale a PSAT din România; medicii Sava Stoica, Ion
Vescu, Maria Chiroşca, Iacob Iakubovski, Hariton Loghinescu, Filip
Boldescu, membri ai Asociaţiei PSAT din Soroca; Nicolae Smadu,
inspectorul general sanitar din Basarabia; Simion Pirojoc, medic din
308