ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Iacob CEHAK - fondatorul
“Societăţii Medicilor
şi Naturaliştilor din Moldova“
20
La 27 decembrie 1833 Iacob
Cehak împreună cu Mihail Zota
a transformat acest „cerc al
medicilor” în „Societatea Medicilor
şi Naturaliştilor”, adunând pe cei
mai cunoscuţi medici şi intelectuali
ai Moldovei şi Basarabiei, precum
Constantin Vârnav, Mihai Zota, A.
Fătu, Gheorghe Asachi, Constantin
Stamati, iar mai târziu au participat
Nicolae Zubcu-Codreanu şi alţii. La
deschiderea acestei Societăţi a asistat
contele Pavel Kiseliov, care a şi
aprobat statutul organizaţiei.
La 28 ianuarie 1834 ziarul românesc
„Albina” a publicat un articol
în care se stipula că la 27 decembrie
1833 la Iaşi s-a format „Societatea medicilor şi naturaliştilor”, care
includea 83 persoane. Organizatorul ei, medicul Iacob Cehak, a lucrat
în 1830-1852 în funcţie de medic principal în miliţia Moldovei. Fiind
membru, conducător al acestei societăţi, el s-a ocupat cu propagarea
cunoştinţelor medicale şi naturale. A elaborat şi publicat lucrarea
„Istoria naturală” 38 , a participat la organizarea „Muzeului natural din
Iaşi”. Contele Pavel Kiseliov a dăruit acestui muzeu 200 de exponate
(monede, pietre mineralogice, diferite exemplare de faună şi floră
etc.). Membri ai acestei societăţi au devenit mulţi medici, savanţi
din Austria, Anglia, Belgia, Italia, Franţa, Elveţia, inclusiv Bertelius,
Gumboldt, Ceaskeli, iar din Rusia – D. Sokolov şi G. Cornev. În
1844 Iacob Cehak demisionează din „Societatea medicilor şi
naturaliştilor”, după ce rolul acestei organizaţii s-a micşorat. Însă
ea a avut un rol important în propagarea cunoştinţelor medicale şi
naturale în Basarabia. Basarabenii Constantin Stamati şi Constantin
Vârnav au colaborat cu medicii din Chişinău şi din alte oraşe ale
Basarabiei. Constantin Vârnav (1806–1877) a fost primul doctor în
medicină din Basarabia, el a susţinut în 1833 la Budapesta doctoratul
38. Cehak Iacob, Istoria naturală, Iaşi, 1837. El scria că „cercetarea naturii este baza ştiinţei şi
măiestria ştiinţifică”. Vezi: Bădărău D.A. O sută de ani de naturalism în România, Iaşi, 1930, p. 47