ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

şi negocieri colective; a coordonat activitatea comisiilor teritoriale
şi a comisiilor pentru dialog social „angajator-salariaţi” etc. Însă nu
întotdeauna activitatea privind negocierile colective a dat rezultatele
scontate. Nu s-a respectat asigurarea din contul instituţiei a salariaţilor
care activau în condiţii de risc sporit pentru sănătatea lor. În 2006, din
11092 salariaţi care activau în condiţii de mare risc pentru sănătate,
au fost asiguraţi împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale numai 886 899 .
În 1991–2006 Sindicatul „Sănătatea” a activat în direcţia
participării reprezentanţilor săi în organele colegiale ale ocrotirii
sănătăţii. Preşedintele Sindicatului (V. Benu) a participat la
şedinţele Colegiului Ministerului Sănătăţii, Consiliului Naţional de
administrare a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină , iar
vice-preşedintele – la Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare.
Din 185 de comisii permanente de atestare şi tarifare reprezentanţii
sindicatului au lucrat în 174. Din 74 de comisii de administrare a
IMSP care activau în 2004–2006, numai în 49 (66%) interesele
salariaţilor au fost reprezentate de organele sindicale. Numai în 29
din 72 de comisii pentru utilizarea raţională a investiţiilor în sănătate
activau reprezentanţii sindicatului 900 . Deci, în general, sindicatele
participau în majoritatea organelor colegiale pentru a apăra interesele
salariaţilor. Participarea reprezentanţilor sindicatelor la lucrările
organelor colegiale ale ocrotirii sănătăţii şi consiliile de administrare
a instituţiilor medico-sanitare publice ne vorbeşte despre creşterea
încrederii salariaţilor faţă de sindicatele medicilor. În 2005 au fost
aleşi în calitate de consilieri în administraţia publică locală 99 de
lucrători medicali membri de sindicat, iar 5 medici au fost aleşi
deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova (Valentina Buliga,
Valentina Golban, Vladimir Eremciuc, Ghenadie Morcov şi Eva
Gudumac). Toţi reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea”, care au
activat în organele locale sau raionale, în cele mai multe cazuri au
susţinut iniţiativele salariaţilor, tuturor sindicaliştilor.
Protecţia muncii şi sănătăţii. În perioada de tranziţie în centrul
atenţiei sindicatelor lucrătorilor medicali s-a aflat protecţia muncii
şi sănătatea lucrătorilor din această ramură. Dreptul la siguranţă şi
899. A.C.S.S.R.M., Raportul anual 2006, f. 40.
900. A.C.S.S:R.M., Raportul anual 2006, p. 43.
285