ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Majoritatea medicilor din Basarabia a salutat Guvernul provizoriu,
au înaintat noi cerinţe politice cu privire la convocarea Adunării
Constituante. S-au pronunţat contra instaurării controlului asupra
activităţii Guvernului provizoriu, au cerut ca sovietele să susţină
Guvernul provizoriu, să îndeplinească planurile de muncă şi să
aprovizioneze armata 142 .
De menţionat şi faptul că în Basarabia activau foarte puţini
medici. Ei nu puteau să-şi îndeplinească misiunea profesională,
deoarece în timpul ţarismului foarte puţini basarabeni au urmat
cursurile universitare. Din 657 de studenţi care au învăţat în
universităţile Rusiei în 1869–1918 numai 75 au urmat cursurile
universitare la specialităţile medicale 143 .
Din 38 de studenţi care se învăţau în universităţile din Rusia
şi Ucraina în 1918–1920 nu era nici un student basarabean la
facultatea de medicină 144 . Din cei 75 studenţi care învăţau la
facultăţile de medicină din universităţile Rusiei în 1862–1917
numai 44 au absolvit cursurile universitare şi au devenit specialişti
în medicină. Unii studenţi moldoveni au fost exmatriculaţi din
cauza participării lor la mişcarea revoluţionară. De exemplu,
din Academia de medicină militară din Petersburg au fost
exmatriculaţi S. Ursachi în 1869, N.P. Zubcu-Codreanu în 1902,
din Universitatea Dorpart – N.C. Ghinkulov, iar din Universitatea
din Odesa – G.P. Sacară 145 . Peste 50 de studenţi moldoveni din toţi
studenţii basarabeni au fost mobilizaţi în 1914–1918 în armata
ţaristă, inclusiv studenţii-medici Serghei Ghinkulov, Panteleimon
Vasiliu, Vladimir Serbul, Fiodor Suruceanu şi alţii 146 .
Procesul de pregătire a medicilor din rândurile populaţiei
autohtone era foarte anevoios. Totodată, nimeni nu se ocupa
cu pregătirea medicilor pentru Basarabia. Această problemă a
fost pusă numai în 1917–1918 de către „Uniunea medicilor din
Basarabia”. La 27 mai 1917 cunoscuta luptătoare pentru eliberarea
naţională Elena Alistar a publicat un articol special „Ne trebuie
doctori moldoveni” 147 .
142. Вестник Временного правительства, 1917, 1 aprilie, p. 1.
143. Бабий А.И, Формирование молдавской интеллигенции во второй половине XIX–начале ХХ
в. – Chişinău, 1971, p. 34–58.
144. Бабий А.И, Op. cit., p. 102–105.
145. Бабий А.И, Op. cit., p. 28.
146. Бабий А.И, Op. cit., p. 28, 34–105.
147. Alistar, Elena, Ne trebuie doctori moldoveni // Cuvânt Moldovenesc, 1917, 24 mai, p. 2.
50