ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Unii autori sovietici intenţionat au schimonosit mişcarea
democratică din Basarabia. Sindicatele democratice de masă au
fost numite într-un mod dispreţuitor precum „sindicate galbene”,
„naţionaliste”, „liberale”, „împăciuitoare”, „sindicatele bivoliste”
etc. 11
Majoritatea sindicatelor basarabene pledau în 1883–1917 şi
1918–1940 pentru colaborarea directă cu patronatul şi cu statul,
cu Inspectoratul sanitar general, cu Judecata arbitrară, optau
pentru rezolvarea conflictelor de muncă prin tratative în baza legii
sindicatelor, adoptată în 1921, în România. Această activitate
era apreciată de istoriografia sovietică drept „împăciuitoare”,
„colaborare”, necorespunzătoare intereselor politicii expansioniste
a bolşevicilor şi imperiului sovietic în general 12 .
În perioada sovietică au fost pregătite şi publicate câteva
lucrări speciale consacrate istoriei sindicatelor din Basarabia şi,
mai apoi, din RSSM.
Autorii acestor lucrări (D. Şemeakov, A. Oleinik, Ia. Kopanski,
P. Petrik, K. Stratievski, A. Liseţki, C. Eşanu şi alţii) au descris
numai activitatea „sindicatelor revoluţionare”, care „au luptat”
pentru instaurarea „puterii sovietice” şi „construirea socialismului
şi comunismului” în RSSM. Totodată, activitatea sindicatelor
lucrătorilor medicali, învăţătorilor, funcţionarilor au lăsat-o în
umbra tăcerii, deoarece nu convenea ideologiei comuniste.
Cercetările bazei documentare ne-au arătat că sindicatele
ţariste şi sovietice nu erau independente, nu apărau nici pe
departe interesele reale ale oamenilor muncii, fiind preocupate
doar de realizarea întocmai a directivelor partidului bolşevic.
11 Nicolae Bivol a lucrat în 1919–1920 în calitate de director al Directoratului comerţului şi industriei din
Basarabia, a contribuit la organizarea sindicatelor democratice, a susţinut oamenii muncii, funcţionarii,
medicii, învăţătorii să se organizeze să-şi apere interesele lor profesionale (Vezi: A.N.R.M., f. 796, inv.
1, d. 7, f. 15, 197, 233, 621).
12 Березняков Н.В, Бобейко И.М, Копанский М.Я., Мурзак Ю.Г., Платон В.П, Борьба
трудящихся Бeссарабии за свое освобождение и воссоединение с Советской Родиной (1918–
1940), Chişinău, 1970, p. 175–193; Шемяков Д.E., Олейник А.М., Возникновение и деятельность
профсоюзов Молдавии в 1905–1907 гг. // Кишиневский государственный университет. Ученые
записки. Общественные науки, том XXXIV, Киев, 1958, р. 5–15; Я.М. Копанский, Профсоюзное
движение в Бесcарабии в конце 1928 – начале 1929 года // Из истории революционного движения
и социалистического строительства в Молдавии, Chişinău, 1960, p. 104–118; Профсоюзы
Молдавии в борьбе за коммунизм, Chişinău, 1964; Профсоюзы Советской Молдавии. Краткий
исторический очерк, Chişinău, 1975, p. 3–190.
8