ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

(tifosul, holera, tuberculoza), sărăcia, asuprirea, subjugarea
ideatică, sufletească a lucrătorilor medicali ca şi întreaga populaţie
a regiunii transnistrene.
Activitatea organizaţiilor sindicale ale medicilor avea un
caracter totalitar, dictatorial. Aici, la Tiraspol, a activat în 1923–
1924 reprezentantul raional al sindicatelor medicilor Zaidenberg.
Însă el era foarte ambiţios şi în martie 1924 a plecat din Tiraspol
în general 188 . Consiliul gubernial al sindicatelor medicilor din
Odesa (Marineanski) a căutat câteva luni nişte specialişti care ar
dori să-l înlocuiască pe Zaidenberg, dar în legătură cu formarea
RASSM acest loc a rămas vacant până în octombrie 1924. În
anii 1917–1923 sindicatele medicilor din Transnistria erau într-o
stare de organizare şi formare, constituire în baza principiilor
sindicatelor comuniste. Sărăcia, foametea, represiunile politice,
războiul civil, lupta cu „burghezia” şi „capitalismul muribund”
erau obstacole grave în calea activităţii medicilor spre o viaţă mai
prosperă şi mai sănătoasă.
„Uniunea medicilor din Basarabia” a susţinut şi ajutat Secţia
basarabeană a „Comitetului din toată Rusia pentru ajutorarea celor
care au suferit în război”. Acest Comitet i-a mobilizat pe unii medici
şi sanitari la colectarea mijloacelor şi tratarea multor refugiaţi români.
Cu organizarea acestei activităţi s-au ocupat Lidia Leviţkaia şi
Stanislav Leviţkii, Maria Iablonski, A. Balinski, Ştefan Cociorva, B.
Bortkevici, M. Stanevici, Ivan Hinculov şi alţii. Numai în septembrie
1917 pentru refugiaţii români s-au cheltuit 901,63 ruble.
Începând cu anul 1916, în Basarabia s-au refugiat minerii din
Tulcea Petre Gordea, 41 ani; Sofia Gordea, 40 ani, soţia lui P.
Gordea; Ion Dimitrie David, 43 ani şi copiii acestuia – Lucreţia de
14 ani, Elena de 12 ani, Ioan de 6 ani; Gheorghe Dimitrie Anka, 29
ani; Alexandru Ion Bucureştean, 28 ani şi alţii. Toţi ei au primit un
ajutor de 14,4 ruble 189 .
În 1917 au venit mai mulţi refugiaţi din România. Basarabia
devenise pentru ei a doua casă părintească. Aici au fost trataţi, îngrijiţi
de către medicii basarabeni peste 360 de români. Printre aceştia
au fost Ion Nicolae Ducşan, 21 ani; Ilarion Dumitru Paraschiv, 49
188. AOSPRM, f. 49, inv. 1, d. 35, f. 5.
189. A.N.R.M., f. 203, inv. 1, d. 11, f. 12–13.
60