ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

sanatorii şi case de odihnă” 532 . Sindicatele au jucat un rol esenţial
în restabilirea şi dezvoltarea sistemului ocrotirii sănătăţii. Ele au
participat activ la dezvoltarea medicinii, folosind pe larg diferite
forme şi metode de activitate.
Activitatea curativă şi sanitaro-profilactică. Una din
direcţiile de bază în activitatea sindicatelor a fost dezvoltarea
ocrotirii sănătăţii, crearea condiţiilor întru prevenirea şi tratamentul
bolilor, dezvoltarea armonioasă a omului (fizică şi spirituală),
sporirea capacităţii de muncă şi longevităţii populaţiei.
Începând cu anii 1944–1945, membrii Comitetului Republican
al Sindicatului Lucrătorilor Medicali au lucrat insistent cu
activiştii sindicali întru susţinerea medicilor, tuturor lucrătorilor
medicali să-şi îndeplinească misiunea de a trata populaţia. Ei
plecau în raioane, spitale, clinici şi dispensarele locale, acolo
unde activa personalul medical şi avea nevoie de susţinere morală
şi materială. Chiar de la începutul activităţii sale, comitetele
sindicale din Bălţi (preşedinte Tolmaciova), Soroca (preşedinte
Bliumina), Tiraspol (preşedinte Ivanova), Sângerei (preşedinte
Gherşenzon), Leova (preşedinte Tkaciova) şi altele, au desfăşurat
o activitate amplă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea disciplinei de
muncă, organizarea corectă a ajutorului medical populaţiei, lupta
cu bolile infecţioase, deservirea populaţiei săteşti etc. 533
La propunerea şi sub conducerea CC al PCM sindicatele s-au
ocupat cu organizarea întrecerii socialiste. De acum în 1945
sindicatul de la Spitalul de psihiatrie şi Spitalul republican pentru
copii au înaintat o iniţiativă de a desfăşura întrecerea socialistă
întru restabilirea aşezămintelor medicale din RSSM, întărirea
disciplinei de muncă şi lichidarea epidemiilor tifoide 534 .
Pentru anii 1945–1946 Prezidiul Comitetului Republican
a aprobat la 28 august 1945 condiţiile întrecerii socialiste
a lucrătorilor medicali 535 . La 2 noiembrie 1945 Comitetul
Republican a făcut totalurile întrecerii socialiste a instituţiilor
medico-sanitare. Au fost numite şi evidenţiate peste 60 de
532. Enciclopedia sovietică moldovenească, vol. 5, Chişinău, 1975, p. 25;
Сорочян И.Д. Здравоохранение Советской Молдавии, Chişinău, 1974.
533. AOSPRM, fond.2973, inv.1, d. 2, f. 4–5.
534. AOSPRM, fond. 2973, inv.1, d. 2, f. 4–8.
535. Ibidem, d. 4, f. 5–6.
165