ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"
ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"
ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
materiale. Au fost date sub formă de credite pe un timp mai<br />
îndelungat 1.338.812 ruble (4197 de credite). La 1 ianuarie 1957<br />
casele de ajutor reciproc aveau o soldă de 293201 ruble 776 .<br />
Numărul CAR n-a fost constant. Unele case se lichidau în<br />
legătură cu micşorarea numărului membrilor. În 1981 au activat<br />
numai 62 CAR, având 5147 membri. În 1974–1981 casele de ajutor<br />
reciproc au exercitat 4136 de împrumuturi, inclusiv împrumuturi<br />
de lungă durată pe o sumă de 1.304.900 ruble 777 . La 1 iulie 1986<br />
activau numai 51 CAR cu 6201 membri, pe când în componenţa<br />
sindicatelor lucrătorilor ocrotirii sănătăţii erau 116.267 membri.<br />
În total în 1981–1985 au fost date 12955 împrumuturi pe o sumă<br />
de 2.919.600 ruble 778 . Cu mai mult succes au activat CAR de<br />
pe lângă comitetele sindicale locale, inclusiv a Institutului de<br />
Medicină, unele spitale din Soroca, Floreşti, Bălţi, Teleneşti,<br />
Briceni, Nisporeni, Hânceşti, Căuşeni, Cahul, Leova, şcolile<br />
medicale din Tighina, Soroca, Orhei, Cahul, Tiraspol, Chişinău etc.<br />
Activitatea CAR s-a dovedit a fi eficace numai în cele mai<br />
complicate situaţii, când medicii, lucrătorii medicali, fiind<br />
din categoria socială săracă, nu primeau ajutorul necesar de la<br />
societatea sovietică, iar sistemul bancar nu funcţiona pentru<br />
creditarea lucrătorilor medicali. Mai târziu, după ce CAR şi-au<br />
realizat obiectivele, activitatea lor s-a restrâns.<br />
Educaţia fizică şi sportul. Una din direcţiile de activitate a<br />
sindicatelor a fost educaţia fizică a tuturor lucrătorilor medicali,<br />
organizarea spartachiadelor medicilor, studenţilor, tineretului<br />
în general. Sub conducerea Comitetului sindical în 1958 echipa<br />
sportivilor de la Institutul de Medicină a ocupat locul I între<br />
colectivele şcolilor superioare din RSSM la lupta clasică, locul<br />
II la ciclism şi atletică uşoară. Sindicatele se mândreau cu aşa<br />
sportivi de la Institutul de Medicină, precum I.A. Dobrovolski<br />
(antrenor la luptă liberă), I. Baciu, I. Ostavciuk, I. Guţul, C.<br />
Cerâneavski, V. Dicusar, Gh. Ghidirim, B. Scurtu, N. Dolghi,<br />
V. Corlaţan, E. Popuşoi, T. Evtodienko, T. Logvinskaia, Sergiu<br />
Mucuţă, Rudneva, Kazakuloca, Iamşcikova şi alţii 779 .<br />
776. Ibidem, d. 110, f. 8.<br />
777. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 691, f. 53.<br />
778. Ibidem, d. 863, f. 46.<br />
779. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 142, f. 49-50.<br />
232