ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Căpreşti, Soroca; Gherghe Bacaliuc, agent sanitar; Sultana Tacu,
activistă la filiala judeţeană Cahul a AGPSAT din România; Ioan
Fetcu, Armaşu Basile, Gheorghe Corotchevici, activişti sindicali
din Bălţi; Efrosinia Stoian, activistă din Lăpuşna; Lunik Gheorghe,
activist sindical din Cernăuţi şi alţii.
Majoritatea medicilor din Basarabia erau veniţi din Vechiul Regat
sau după absolvirea Universităţilor din România. Numai în judeţul
Soroca activau în 1936 peste 42 de medici, inclusiv Dumitru Petrescu
şi Ion Dumitrescu, absolvenţi ai Universităţii din Bucureşti, Abram
Reznic, Elena Bratuli, Şmerel Goldenberg, Iakob Rabinovici, Sulim
Rozantuler, Emil Gaube, Haim Cordonski, Alexandru Popescu,
Iacob Şapiro, Iogan Kaisman, absolvenţi ai universităţii din Iaşi 959 .
Teofania Budeel şi Alexandru Poklevski absolviseră universitatea
din Sankt-Petersburg, iar ceilalţi aveau diplome de la universităţile
din Kiev, Harkov, Praga, Roma, Moscova, Paris etc.
Sindicatele din sfera ocrotirii sănătăţii s-au prezentat ca o forţă
majoră în lupta pentru apărarea intereselor lucrătorilor medicali din
Basarabia. Împreună cu Inspectoratul sanitar din Basarabia, liderii
sindicali (Alexandru Popa, Diomid Obuhovski, Eugenia Simionescu-
Georgean, Mihail Şerban şi alţii) au participat activ la reorganizarea
şi perfecţionarea sistemului sindical, deschiderea noilor spitale,
ambulatorii, puncte medicale, valorificarea celor mai noi forme de
tratament, au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de
trai ale lucrătorilor medicali.
Sindicatele medicilor şi a personalului sanitar au participat, în
această perioadă, la rezolvarea multor conflicte sociale, economice,
au luptat pentru majorarea salariului şi plătirea lui la timp, pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor din sfera
ocrotirii sănătăţii, pentru încheierea contractelor colective de muncă,
perfecţionarea legilor sanitare, sesizarea contravenţiilor din partea
funcţionarilor de stat, pentru plasarea în câmpul muncii a personalului
sanitar şi a medicilor, pentru îndeplinirea preavizelor şi concediilor de
boală, a concediilor anuale, pregătirea cadrelor sanitare şi moaşe etc.
Sindicatele au organizat şi patronat întregul proces de culturalizare
a maselor ţărăneşti; propagau cunoştinţele sanitare la sate, cultura
unui mod de viaţă curat şi sănătos; luptau cu epidemiile şi bolile
959. A.N.R.M., f. 1423, inv. 1, d. 129, f. 1-6.
309