ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Ghidirim, Constantin Eţko, Ivan Curlov, Vasile Zubarev, Ş. Plugaru,
P.N. Mironenko, D.F. Ciornâi, A.P. Ilieş, A.A. Ţurcan, Cleopatra Gh.
Barbăneagră, Ion D. Sorocean, Ludmila A. Frunze, G.M. Dreseli,
Ivan V. Josan, Vasile G. Socol, Serghei S. Strungaru, Vasile Ia.
Negrescu, Ion P. Dumitraş, Vasile Procopişin, Tamara A. Avksentiev,
Vitalie Bodiul, Zoia Gusev, Nicolae Leşan, Ilie Mohorea, Ion T. Cucu,
Timofei Moşneaga, Elena Repina, Vasile Parasca şi mulţi alţii.
Datele statistice ne arată că s-au obţinut unele succese în această
direcţie. Dacă în 1980 în RSSM la fiecare 1000 de lucrători s-au
produs 5,3 victime în cazul accidentelor în producţie cu pierderea
capacităţii de muncă pe o zi şi mai mult sau cu sfârşit mortal (sfârşitul
mortal a alcătuit 0,155), apoi în 1985 au fost 3,8 victime, 1986 – 4,3
victime, 1987 – 4,3 victime, 1988 – 3,9 victime şi 1989 – 3,8 victime.
Însă numărul de om-zile de incapacitate de muncă pentru victime
cu pierderea capacităţii de muncă pe o zi şi mai mult (inclusiv cei
decedaţi) a fost destul de mare. La 1000 de lucrători acest indice a
alcătuit în 1980 134,0 om-zile de incapacitate de muncă, 1985 – 95,6,
1986 – 113,4, 1987 – 108,3, 1988 – 102,3 şi 1989 – 102,3 om-zile de
incapacitate de muncă pierdute în economia naţională a RSSM.
În această perioadă s-au redus parţial cazurile de îmbolnăvire
de gripă şi infecţii acute ale căilor respiratorii superioare. Cu toate
acestea, economia naţională a continuat să ducă mari pierderi din
cauza traumelor, bolilor şi îngrijirii bolnavilor. Din aceste motive,
fiecare lucrător din RSSM nu s-a prezentat la lucru în medie 3 zile
pe an. În întregime în economia naţională în anul 1989 pierderile au
alcătuit 16,2 milioane de zile de muncă.
Sindicatele din sfera ocrotirii sănătăţii au luptat cu bolile
infecţioase, venerice, cu alcoolismul, narcomania, tumorile maligne,
dar nu s-a reuşit micşorarea sau stoparea acestor maladii.
S-a îmbunătăţit calitatea deservirii populaţiei cu asistenţă medicală
urgentă. În 1980 în RSSM activau 66 staţii de asistenţă medicală
urgentă. În 1985 – 69, 1986 – 66, 1987 – 64, 1988 – 62, 1989 –
64 staţii. În această perioadă foarte mulţi oameni au primit ajutorul
necesar. În 1980 au primit asistenţă de ambulatoriu şi cu salvarea
872 mii persoane, 1985 – 1023 mii, 1986 – 1065 mii, 1987 – 1079
mii, 1988 – 1131 mii şi în 1989 – 1100 mii persoane 960 .
960. Economia naţională a RSS Moldova 1989, Chişinău, 1990, p. 162.
314