ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

sanitar din România. La Congresul asociaţiei PSAT din Basarabia
care a avut loc la 14–15 octombrie 1931 a participat preşedintele
acestei confederaţii sindicale, doamna Eudochia Simionescu-
Georgian, inspectorul general sanitar din România, medicul
Smadu, reprezentantul judeţului Olt Otiţă-Petcu şi reprezentul
oficiului sanitar din judeţul Ilfov – Creţulescu 272 .
În această situaţie Asociaţia PSAT din România şi filialele
ei din Basarabia au luptat pentru apărarea drepturilor agenţilor
sanitari. De acum în 1930–1933 Ministerul Sănătăţii a emis câteva
dispoziţii prin care în unele regiuni a numit în funcţiune personalul
sanitar auxiliar, a organizat cercuri sanitare, acolo unde se simţea
nevoia. Asociaţia Generală a P.S.A.T. din România şi filialele ei
din Basarabia au propus în 1930–1933 câteva cerinţe ca fondurile
judeţene, comunale, prevăzute pentru deservirea sanitară, să fie
destinate Ministerului Sănătăţii pentru ca Ministerul să numească
şi să salarizeze întregul personal sanitar superior şi auxiliar 273 .
Se propunea ca cota sanitară să fie minimum de 10% din
veniturile judeţelor şi comunelor, pentru ca să se acopere toate
cheltuielile sanitare în fiecare comună. Deseori Asociaţia PSAT
din Basarabia făcea demersuri directe la primari, prefecţi, cerând
să salarizeze la timp lucrătorii sanitari. Astfel, de exemplu, la 9
februarie 1934, Diomid Obuhovschi, preşedintele filialei Soroca
a APSAT, a trimis o scrisoare către prefectul judeţului Soroca,
prin care a cerut să fie plătit salariul-restanţă din 1931 şi 1933
pentru cinci agenţi sanitari din judeţul Soroca 274 .
În 1927 lucrătorii sanitari au obţinut un spor la salariul lor. Dar
nu toate surorile medicale au primit acest spor. Filialele basarabene
luptau ca toţi lucrătorii sanitari să fie salarizaţi la timp. La 10
ianuarie 1936 Diomid Obuhovschi a scris un demers Preşedintelui
AGPSAT din România şi i-a lămurit situaţia. La spitalul din
Cetatea Albă salariul unui agent sanitar fără gradaţie era de 2900
lei, iar Ana Calistru, Alexandra Vexler, Elena Cliucearoff aveau
gradele 2–3, dar primeau de la spitalul din Soroca un salariu
numai de 1700–1800 de lei, ceea ce era o nedreptate 275 .
272. Ibidem, d. 1, f. 26–29.
273. A.N.R.M., fond 2110, inv. 1, d. 2, f. 185–185 verso.
274. Ibidem, d. 2, f. 10.
275. A.N.R.M., fond. 2112, inv. 1, d. 5, f. 6.
87