ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

Iulia Kveatkovski, Petru Vukovici,
Nicolae Markelov, Iacob Bernştein-
Kogan, Mihail Harik şi mulţi alţii.
În timpul revoluţiei ruse din 1905–
1907 unii medici, lucrători sanitari
din Soroca, Chişinău, Tighina, Bălţi,
Orhei, Cahul, Ismail, Cetatea Albă,
Purcari, Bairamcea şi alte localităţi
au participat la manifestaţiile şi
demonstraţiile de protest organizate
de asociaţiile sindicale şi forţele
politice sub lozincile „Jos ţarismul”,
„Trăiască libertatea”, „Trăiască
democraţia” etc.
Însă participarea medicilor şi
personalului sanitar în mişcarea
Anatolie D. COŢOVSCHI -
activist al mişcării profesionale a
medicilor din Basarabia
revoluţionară a fost foarte „timidă”, neînsemnată din punctul de
vedere al influenţei sociale.
Mişcarea profesională a medicilor şi personalului sanitar
specializat era limitată, pe de o parte, de administraţia
colonialismului rusesc. Ţarismul vedea în mişcările profesionale
nişte organizaţii „revoluţionare”, „antistatale”, „subversive”, iar,
pe de altă parte, bolşevicii le numeau organizaţii, „burgheze”,
„oportuniste”, „tred-unioniste” etc.
Specific este faptul că asociaţiile şi societăţile profesionale ale
lucrătorilor sanitari, medicilor din Basarabia au luptat în cea mai
mare parte izolat de formaţiunile altor categorii de funcţionari
şi muncitori, intelectuali. Din 1871, când a fost organizată
„Societatea medicilor din Basarabia” şi până în 1917 peste 20
de organizaţii ale medicilor, inclusiv şi cele organizate de medici
cu participarea altor categorii de populaţie, au activat izolat,
fiecare pentru interesele sale. Însă aşa era nivelul de dezvoltare
a societăţii basarabene. Şi, totuşi, vom menţiona că toate
43