ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

lucrătorilor medicali (15 noiembrie 1986) unii lucrători sindicali
au fost criticaţi pentru că n-au propagat „cum se cade” practica
„dezvoltării întrecerii socialiste în spitalele din raionul Briceni” 817 .
Au fost supuşi criticii comitetele sindicale raionale Slobozia şi
Străşeni pentru că încălcau regulile de eliberare a certificatelor de
boală 818 . S-a subliniat că unii contabili deseori încălcau normele de
salarizare. Numai în 1984–1985 s-a stabilit că personalul medical
n-a primit peste 100.000 ruble – adaos la salariul lunar 819 . În 1986 în
RSSM funcţionau 5 dispensare, 44 cabinete medicale, 93 cabinete
pentru felceri, care duceau lupta cu alcoolismul. Funcţionau 5605
posturi narcologice 820 . Dar toate aceste forţe nu se isprăveau.
Către 1986–1989, şi mai apoi în 1990-1991, s-a desfăşurat lucrul
pentru restructurarea şi educarea mai activă a lucrătorilor medicali.
Sindicatele au început să fie mai active, să execute mai insistent
organizarea propagandei în mijlocul lucrătorilor medicali.
În 1986 pe lângă instituţiile medicale activau nouă universităţi
populare pe diferite probleme ale teoriei marxist-leniniste şi eticodeontologice;
112 şcoli ale muncii comuniste, la care participau 4 mii
lucrători ai ocrotirii sănătăţii, peste 7200 îndrumători pentru însuşirea
mai profundă a profesiei; 317 ungheraşe roşii, 5 cluburi; activau
44 colective de artişti amatori, dintre care 11 purtau denumirea de
„Colective Populare” 821 . Însă toată această sistemă de activitate nu
dădea rezultatele scontate. Sistemul de organizare şi funcţionare a
sindicatelor nu se isprăvea cu sarcinile sale principale.
La Conferinţa a XIX-a a sindicatelor lucrătorilor medicali (1986)
s-a constatat că în activitatea lor erau multe neajunsuri. Deseori în
dările de seamă se indica că au tratat un număr mare de bolnavi, iar
realitatea era alta.
Numai în 1983 în RSSM au fost înregistrate 1726 de cazuri
de scarlatină, se numărau 326 bolnavi de tuse convulsivă, 12.372
bolnavi de „pojar”. Din 1938 mii de oameni examinaţi de medici
în 1983 peste 897 mii erau bolnavi de diferite maladii, inclusiv
de tifos, dizenterie, scarlatină, hepatită virală, tuberculoză etc 822 .
817. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 863, f. 12.
818. Ibidem, d. 863, f. 18.
819. Ibidem, d. 863, f. 19.
820. Ibidem, d. 863, f. 20–21.
821. AOSPRM, f. 2973, inv. 1, d. 863, f. 29–30.
822. Народное хозяйство Молдавской ССР 1924–1984, Chişinău, 1984,, p. 276–277; AOSPRM,
f. 2973, inv. 1, d. 216, f. 7.
246