ISTORIA SINDICATULUI „SĂNĂTATEA” - Sindicatul "Sănătatea"

La 15 octombrie 1991 în timpul reparaţiei spitalului din Călăraşi
a fost electrocutat muncitorul I.E. Samoilenko, iar la 14 noiembrie
1991 fochistul de la spitalul din Sărata Galbenă N.D. Malanciuk a
adormit în cazangerie şi s-a intoxicat cu gaz asfixiant 913 . Astfel de
cazuri au fost unice. Dar, totuşi, Comitetul Republican a controlat,
a activat pentru a preveni cazurile de boală şi de deces la locul de
muncă.
În conformitate cu prevederile Codului Muncii din anul 2004
s-a început organizarea în instituţiile medicale a serviciului pentru
protecţia şi igiena muncii, care, la finele anului 2006, activau în 71
de instituţii din 132. 38 dintre acestea erau asigurate cu specialişti în
domeniu 914 . De asemena, au fost atestate sub aspectul corespunderii
normelor şi regulilor de protecţie a muncii peste 92% din locurile de
muncă medicilor şi asistenţilor medicali. S-a constatat că în condiţii
de risc sporit activează peste 7500 salariaţi, care conform protecţiei
muncii şi Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură au
beneficiat de dreptul de asigurare anuală obligatorie împotriva
bolilor profesionale şi accidentelor de muncă 915 , Însă, cu părere de
rău, în 2004 au fost asiguraţi numai 3,3–6,2%. Din numărul total de
salariaţi ce activează în condiţii nocive au fost examinaţi medical la
angajare şi periodic în cursul anului 2004 peste 97,5%-99,7% pentru
a stabili mai obiectiv cauzele îmbolnăvirii lor în câmpul muncii.
În conformitate cu art. 26 al Legii protecţiei muncii patronii
(angajatorii) erau obligaţi să aloce cel puţin 2% raportate la fondul de
salarii pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii. Au crescut
în acest scop cheltuielile din fondul de salarizare de la 1,5% până
la 3,98%, însă nu toate aceste cheltuieli au fost legate de protecţia
muncii 916 .
Condiţiile de muncă nocive, însoţite de eforturi psihoemoţionale
sporite, precum şi situaţia economică dificilă a majorităţii salariaţilor,
asigurarea insuficientă a salariaţilor cu încăperi sanitare, lipsa
alimentaţiei raţionale, activitatea curativ-profilactică insuficientă au
influenţat pe parcursul anilor 1989–2006 nivelul înalt al indicilor
morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă. Dacă în 1989
913. Ibidem, d. 965, f. 221.
914. A.C.S.S.R.M., Raportul de activitate 2000–2004, f. 29–30.
915. A.C.S.S.R.M., Raportul de activitate 2000–2004, f. 29–30.
916. Ibidem, f. 30.
289