Vatra veche nr.5_2013 - Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi ...

tru cel care doreşte să păstreze liniacontinuă a vieţii: „intrăm sub pieleafrigului/ şi plângem în linişte/ aceleaşiVolumul „Jogging circular” alcuvinte” sau „să vină îngerii Domnuluipoetului Ovidiu Pojar, apărut la Edituramascaţi/ să ia de pe mine aceastăEikon, poate fi considerat un portret peprimăvară/ ce mi-a sărit cu scrâşnetcare însuşi autorul şi-l conturează prinmetalic/ în faţă”. În această atmosferăversuri la împlinirea vârstei de 50 ani.apăsătoare „numai cerul/ cu seninul lui/Poeziile surprind prin ritmicitatea cumă mai tulbură”, spune poetul, carecare sentimentele dau năvală în casa„asemenea/ turnului rămas fără clopote/poeziei, atunci când ceasornicele vechimă agăţ de aer/ şi-mi contemplusunt oprite pentru bilanţ: „mai rămăseserădoar câteva oase/ în stare/ să-misacralitatea cuvântului: „azi noaptezidirea”. În lupta cu îngerul câştigămenţină o relativă/ poziţie verticală”.m-am ridicat din ţărână/ să deschidÎn poezie, poetul poate fi stăpânulporţile tale cereşti/ să mă umplu iarăşipropriei lumi, pe care o ghidează dupăde lumină/ când pe cerul tău măbunul plac: „să fie toamnă, am zis/ Carăstigneşti”.pe-un măr lustruindu-mi/ regretele” sauOvidiu Pojar este poetul care aduce„între mine şi lume/ s-a lăsat o tăcere ________________________________ trăirile pe acelaşi calapod cu creaţia,firească”. Atunci când rădăcinile prind pustie”. În tot acest spaţiu al reuşind să surprindă prin modul în carecontur, omul devine una cu natura: „cât reconstruirii lumii, poetul are propria aşază în vers zbaterile sufletului.înfloreşte mărul/ şi-n palme ard caişii”. rugăciune: „şi dacă vrei să mai auzi de O carte prin care reuşeşte să străbată„Trag de timp/ ca-n copilărie de fusta mine/ fă-mi numai, Doamne, visele mai dincolo de poezia imediată, dându-i unmamei” spune poetul care, alunecând mari/ ca să nu trec ca un schior pe şine/ sens care îl individualizează în rândulpe coarda dimineţilor sensibile, intră şi să-mi îngheţe sufletu-n clăpari”. confraţilor.„în frigul de afară/ ca-ntr-o catedrală Anotimpurile sunt uneori o povară pen-MENUŢ MAXIMINIAN________________________________________________________________________________________________„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu,când mă gândesc la locul naşterii mele[…] parcă-mi saltă şi acum inima debucurie! Şi, Doamne, frumos era peatunci ... “ (Ion Creangă, Amintiri dincopilărie) Nimic nu poate să egalezebucuria ce o simţi în suflet atunci cândte gândeşti la locul natal. Te laşi cuprinsde un dor de rădăcini asemeneapărintelui Ion Turnea şi mai apoi teregăseşti în oglinda altor vremi.Cartea părintelui, Ion Turnea, Dorde rădăcini, a adunat pe filele ei toatăstrălucirea unei localităţi situate în Banatulmontan, Bolvaşniţa, toată frumuseţeacopilăriei, toată lumina diferitelorspecii literare în proză precum:povestirea, nuvela, teatrul drama.Sensibil la tot ceea ce ne înconjoară,un mare iubitor de privelişti, părintelea conturat localitatea natală ca peo aripă a paradisului coborâtă parcă dinvăzduhul nesupus timpului ca să mângâiepe cel ce a ajuns în deplină comuniunecu natura, pe cel care a lăsat săpătrundă în sufletul lui energia vie,plină de viaţă a originilor noastre: „Atunci,luând Domnul Dumnezeu ţărânădin pământ, a făcut pe om şi a suflat înfaţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omulfiinţă vie.“ (Facere, cap. 2, v. 7)Dor de rădăcini e nu doar o monografiea originilor, ci şi ochiul sufletescal artistului care ştie să prezinte prindiverse specii literare toată poezia uneieternităţi, toată poezia copilăriei.Bunicul este imaginea centrală acărţii, imaginea în jurul căreia aleargăca într-un cerc toată copilăria părinteluiIon Turnea. Bunicului, părintele îidedică un întreg capitol în cuprinsulacestei cărţi, însă bunicul îşi mai facesimţită prezenţa ori de câte ori un ommare e necesar să intervină cu sfaturimoralizatoare. Bunicul mai este şipersonaj în drama Alb şi negru saunuvela Transformare dar şi naratorindirect, prin vocea nepotului în diferitepovestioare precum Fiul Clopotarului.Drama Alb şi negru surprindeimportanţa virtuţilor în viaţa omului,virtuţile sunt puse pe seama unui obiect,cartea şi a unor personaje precumbunicul, Livius, ce au un rol importantîn viaţa personajului nepotul. Viciilesunt conturate printr-un animal, pisica,şi stăpânul acesteia, Mitruţ. PovestireaFiul clopotarului surprinde demersulunui om simplu, al unui fiu de ţăran,care luptă pentru a-şi împlini idealul înviaţă, visul de a deveni preot, avândpovăţuitor pe bunicul lui. Poveştilecopilăriei mele respectă structurapovestirii în ramă. La stâna Şcheiu suntdepănate diferite povestioare cu unconţinut moralizator, ca de exmplupovestea lui Miluţă, un cal ce a ajutat ofamilie de oameni simpli să se ridice şicare a fost abandonat de aceştia. Eiconştientizează abia în finalul povestiriicât de important a fost pentru ei Miluţăprin salvarea vieţii fiicei lor. Unelepovestioare de la stâna Şcheiu suntîncărcate de umor, ca de exemplu46povestea baciului Gheorghiţă, ce începecu un citat din opera lui Ion Creangă,Amintiri din copilărie, prin care se aratăimportanţa jocului în viaţa copilului.Temei jocului, părintele Ion Turnea îidedică şi un întreg capitol, Cerculjucăriilor, precizând că formareapersonalităţii unui om începe dinfragedă pruncie, prin joc. Până şi faţapastelată a naturii o prezintă la unmoment dat printr-un joc de imagini şicuvinte. Povestirea Rădăcini de Egherişpledează pentru valoarea prieteniei. Uncireş văratic, după multe încercări de a-şi alunga singurătatea prin găsirea unuitovarăş, şi-a găsit ca prieten un omcăruia îi oferă până şi viaţa. PovestirileRoua Timpului şi Flori de cais aratăfrumuseţea dragostei ce dăinuieşte întimp, dragoste conturată prin simbolulflorilor de cais şi al bobiţelor de rouă.Personajul Ionel Ceapă din povestireaBlestem îl simbolizează pe omulcondamnat să trudească o viaţă subsoare. Cu ajutorul descrierii, a prezentatfrumuseţea localităţii natale, Bolvaşniţa,naraţiunea şi dialogul sauuneori monologul unor personaje avândrolul să întregească lumea ideală asatului din Banatul de munte, cutradiţiile şi obiceiurile lui.Cartea părintelui Ion Turnea, Dorde rădăcini, are o inegalabilă valoareartistică prin conţinutul şi mesajul său şisunt convins că va fi lecturată cuplăcere de către toţi cititorii.Prof. ANA CRISTINA POPESCU