După ce Costin încercase și aproapereușise să-I omoare bărbatul, devenisevictoma geloziei unuia și brutalitățilorceluilalt, rol pe care îl jucase foarte bineși la tribunal. Apoi, scăpată de oricesuspiciuni, stătuse un timp în garsonieralui Lili, cumpărată de Alexandru, iarcând Lili a vrut să stea singură, cu gândsă se mărite, a închiriat un apartamentconfort II într-unul din cartiereleBucureștilor.Cum o fi arătând?, se-ntrebă bătrâna,și toba din piept începu din nou să bată.Ar fi trebuit s-o pedepsesc pe ea și să-liaert pe el. Era copil. Dar să omori unom <strong>pentru</strong> o femeie care putea să-i fiemamă?! Să iei viața cuiva crezând căașa vei fi fericit! Continua să se legene.Privea ulița cu drag. Văzuse și trăiseatâtea. După pensionare, îi făcuse luiLili oferta de a se muta în apartamentullor. Refuzase. Spunea că-I al lui Costinși că, atunci când va ieși din închisoare,trebuie să aibă o casă. Avusese dreptate.Așa că plecase aici, să-și petreacăultimii ani în casa în care se născuse.Stătea numai într-o odaie. Nu treceacu zilele prin celelalte camere. N-aveade ce. Eugenia venea, deretica și pleca.Și asta – de ani și ani. Era ca o moartăîn balansoar. Nimic n-a atingea, nimicn-o interesa. Dacă n-ar fi fost bubuitultobei și nodul din gât ar fi putut spunecă e doar un trup.N-am să apuc prânzul, gândi Costinși râse. Prânz. Mâncarea aia cu carepână la urmă se obișnuise și pe care orefuzase la început. Sor-mii i-am zis căies la 4. Nu vreau să le văd mutrele.Precis că i-a spus și mătușicăi.Mătușica Maria. Așa i-am scris dinpușcărie. S-a supărat foc. Zicea că-ispuneam, cândva, Maricuța. Cândva.-Hai, mătușă, că se face 4 și noi nicin-am plecat. Până luăm autobuzul, pânăajungem, Costin va sta cu ochii beliți înmijlocul drumului. Ce dracului tefoiești atât? Ce, crezi că o să-ți sară degât, o să-ți zică mulțumesc și o să tepupe? Ți-am zis că nu e o idee bună săvii…Maria se așezase pe scaun și-și aprinsesețigara. Își vopsise părul și unghiile,se epilase și-și pensase sprâncenele. A-cum se uita fix la nepoata ei șleampătă,pe care n-o suferise niciodată, dar care afost singura care n-o scuipase dupăproces. Avea dreptate. Sunt onenorocită și i-am nenorocit și pe ei.Se ridică, își trase la întâmplare orochie pe ea, își puse pantofii de piață,trecu pe lângă oglinda din hol și zise:-Hai!Alarma ceasului o trezi. Ațipise. Eora să-mi iau medicamentele.Alea demifac inima să bată. Sau aproape.Eugenia i le pregătise pe măsuța delângă balansoar. Nu făcu nicio mișcare.Întinse mâna și apropie scaunul pe carestătea pisica. Puse perna pe el și-o așezăcât mai vizibil.E singura și cea mai ușoară cale dea-mi opri respirația, își spuse bătrâna.Nu-l văd strângându-mă de gât. Artrebui să mă privească în față saumăcar reflexia mea în geamul verandei.Cuțitul l-a folosit <strong>pentru</strong> amărâtul ălacare-i stătea în drum. Perna e cea maisimplă cale.Se ridică și și, după 23 de ani,descuie singură poarta. Aștepta.Costin pipăi buzunarul hainei.Cheile de la apartamentul din Bucureștierau acolo. I-l lăsase maică-sa. Așa i-aspus Lili. El nu credea. El n-aveamamă. Era doar o femeie pe care aveas-o omoare și <strong>pentru</strong> care se va întoarcedin nou, pe vecie, aici.Porni pe jos spre oraș. Spre stațiade taxi.Întâi femeia, apoi Maria și, în final,îi va da lui Lili cheile apartamentului.Nu-I erau de folos. Cum nu i-au fost defolos nici scrisorile ei, nici ale tatălui,nici ale Măricuței. Minciuni, minciuni,minciuni. Fusese înșeleat, batjocorit,lepădat, urât, alungat.Îl întrebă pe taximentrist cât costăcât costă drumul până în satul N. Eraubanii lui, câștigați la închisoare.Taximetristul refuză să-l ia. Văzusemoarte îm ochii bărbatului.Ziua era frumoasă. Avea chef deun pahar cu vin. Dorința unuicondamnat. Îi era lene să se ducă încămară. Păstra pe rafturi conserve de la1907, cum zicea Eugenia.Continua să se legene, și fiecarelegănat avea puterea unei undeelectromagnetice: departe, departe, câtmai departe…Costin scăldându-se lafântână, Lili spălând rufele păpușii,Alexandru dormind sub nuc, mamaalergând de colo-colo, tata măsurândzarea și ghicind vremea, și ea, ea –undeva, în poala bunicii, ascultândpovești de război.Ajunse spre după amiază. Satul erapustiu ș, oricum, numeni nu l-arrecunoaște. Gardul fusese schimbat cuunul nou și mai înalt. Poarta eradeschisă. Câini nu mai aveau demult,de când Lăboanță se spânzurase depropriul lanț. Fusese prima lui zi deînlănțuire. Mușcase un vecin careintrase în curte cu un băț în mână.Oricine îți arată bățul înainte de a șticine ești trebuie omorât, fusese, probabil,deviza lui Lăboanță. Era și a lui.Se lăsa amurgul. Toba mare dininimă avea pauză. Toba mică bătea rar,ce-i drept, dar putea respira. Ce viață-iFoc, acrilic pe PFL_______________________________asta, dacă totul depinde de unmedicament?, își spuse bătrâna cânddesluși pași în partea din față a casei.Mai e puțin, își spuse, și ființa ei serelaxă între brațele balansoarului. Îisimți mai întâi mirosul. Nu și-lschimbase: un amestec de acru cu sprayde proastă calitate.Stătea în fața ei și o privea. Unghem de oase înfășurate într-un pled.Părea că doarme. N-o mai recunoșteasau, mai bine zis, n-o cunoscuse niciodată.Și, totuși, un val cald venea dispreființa prăbușită în balansoar. Frânturi,flasch-uri din copilăria reprimatăîncercau să-i găurească memoria.Luă perna și-o ținu îndelung înmâini. Nici măcar ură nu mai simțea.Era gol. El și mama lui, față-n față după23 de ani… Doi străini. Totuși, gura îiamintea de râsete și chemări, pomeții desăruturi, fruntea de încruntări. Ladracu cu toate! Ridică perna.Acum o s-o facă, gândi bătrâna.Toba mare își pornise ritmul, nodul dingât pulsa. Ar fi deschis ochii să-l vadă,dar știa că asta l-ar fi oprit din mareaîncercare. Ritmul tobei era tot maiputernic. Deschise gura să respire.Privi perna din mâinile sale. I sepăru apoi că mama vrea să spună ceva.Deschisese gura. Degetele lui Costinîncleștară perna pisicii.Paznicul închisorii le spuse cănumitul Dumitru Costin plecase la ora11. Cele două femei rămaseră în fațapușcăriei neștiind ce să facă.Maria fu prima care exclamă,bătându-și palmele una de alta:-Doamne, Veronica!Lili o privea buimacă. Într-untârziu, înțelese:-Doamne! Mama!76
CurierMulţumesc <strong>pentru</strong> revistă. O excelentăpublicaţie de cultură!George BaciuMulţumesc frumos! Un nou număr deosebit!Sănătate, voie bună şi succes în toate!Sânziana BatişteDomnule Băciuţ,Am primit cu plăcere noul dvs. număr derevistă, la fel de consistent că întotdeauna, șimi-am dat seama că am rămas în culpabilărestanță față de aceasta, căci n-am mai trimisnimic de multă vreme. Așa că m-am gândit săvă trimit o proză scurtă, căci acesta a fost, defapt, genul literar în care am performat din ceamai <strong>veche</strong> etapă creativă și unde am avut șicititori legendari care m-au încurajat (MarinSorescu, Marin Preda ş.a.). Așa că va trimituna dintre acele proze scurte care sunt, de fapt,nuclee de roman, întorcâdu-mi astfel atențiamult timp concentrată spre alte obiective cătrevraful de proze care așteaptă să le acord atențieși să le valorific.Cu felicitări și urări de necurmată performanță,Lucia Olaru NenatiP.S. Întrucât mesajul precedent s-a întors lamine ratându-și destinatarul, vă scriu pe toateadresele disponibile poate vreuna dintre ele vafi fiind validă.Stimate domnule Băciuţ,Mulţumesc <strong>pentru</strong> numărul 4/<strong>2013</strong> şi, maiales, <strong>pentru</strong> publicarea comunicării melereferitorlaNichita Stănescu la Teremia Mare. Succes şicele bune, al dv.Hans DamaCa de obicei, frumoasă şi consistentă VATRAta, dragă Nicolae!LucianBună ziua, domnule Băciuţ,Mulţumesc <strong>pentru</strong> revistă! Scuzaţi-mă că nu v-am mai contactat! Momentan, mă aflu înGermania şi, din păcate, nu prea am internet.Urări şi gânduri bune!Cristian IanzaMulţumiri. Foarte reuşit!DimoviciStimate maestre Nicolae Băciuț,Mulțumesc, am primit revista „<strong>Vatra</strong> Veche”pe luna luna aprilie, nu e păcăleală, după cumadevărat este că:Pentru-a nu știu câta oară,Consecvență dovedim:Chiar de este cald afară,„<strong>Vatra</strong>” nu o părăsim!Vasile LarcoStimate domnule Nicolae Băciuţ,Am primit şi am citit revista. Faceţi un lucrumare şi mereu mai bun. Mulţumesc mult.Ion BerghiaVă mulţumesc foarte mult şi cele mai alesefelicitări!Gh. BuzatuVă confirmăm primirea revistei și vămulțumim foarte mult. Totodată, vă trimitem șio invitație, ar fi o onoare să vă avem alături denoi.Cu deosebit respect,Ioan GodjaMulțumesc mult <strong>pentru</strong> acest ultim numărprimit! De asemenea, mulțumiri și <strong>pentru</strong>cronica volumului “Anina Steierdorf: Viziuni /Visionen”.Observ că tot mai mulți cărăşeni își exprimăpunctul de vedere despre publicațiaDumneavoastră. Acest fapt mă bucură foartemult!Cu toată stima și considerația,Erwin Josef ȚiglaDomnule Băciuţ,Mulțumesc <strong>pentru</strong> revista trimisă în formatPDF. Ne-am cunoscut la Zalău și m-am bucurat<strong>pentru</strong> privilegiul de a vorbi cu dvs. Dacă esteposibil aș dori o părere a Domniei voastre înprivință scrisului meu.Cu prețuire și respect <strong>pentru</strong> un OM minunat!Dr.jr. Vali Niţuwww.impactdb.roMulțam fain! Ce viteză de lucru!!Ecaterina Ţarălungăwww.tzaralunga.orgStimate Prietene și Tiz,Dau de știre c-am primit superba “Vatră Veche”,în care m-am regăsit și eu cu un fragmentdin capitolul unu (Rai fără poartă) alromanului Încă Octombrie, al cărui manuscrisaproape l-am gătat. Surpriza a avut efectdeosebit, cu atât mai mult cu cât s-a produs întredouă sărbători dragi mie: a împlinirii celor63 de ani tereștri și a scurgerii celor 163 devăleaturi de la nașterea Jandarmeriei Române,din care-am făcut parte, Arma oamenilor dearme venind pe lume în același an cuEminescu! Mulțumesc din suflet și vă urez debine întru dorită perenitate spirituală. Augmentată!Nicolae LXIIIStimate domnule Băciuţ, Am primit revista şiam citit-o, ca de obicei, cam cu sufletul la gură.Un regal de informaţie şi cultură. Mulţumesc şi<strong>pentru</strong> postare.Cu întreaga mea admiraţie,M.B.B.Stimate domnule Băciuţ,Doamna Michaela Mudure mi-a recomandat unarticol despre Iulia Haşdeu <strong>pentru</strong> paginilerevistei <strong>Vatra</strong> <strong>veche</strong>. Din păcate, o fotografiepotrivită nu am să vă ofer, iar scurta biografiesună astfel: Născută la 7 iulie 1990, Târgu Jiu,absolventă a Facultăţii de Litere, în cadrulUBB, specializarea Literatură comparată -Limbă şi literatură română; în prezent, urmezcursurile masterului Studii Literare Româneştiîn cadrul aceleiaşi facultăţi.77Cu consideraţie,Eliza Purcaruhttp://hateginromania.wordpress.com/<strong>2013</strong>/04/02/am-primit-de-la-domnul-baciut-nicolaerevista-vatra-<strong>veche</strong>-nr-4/Mulţumim frumos! Numai bine!Ştefan MartinescuDumnezeu să-l odihnească pe Eugen "nicicândnu vei şti ce e tristeţea acestei dimineţi infirme", zicea el ştiind cum ştiu poeţii ceea ce nouă,muritorilor de rând, nu ne este dat să ştim, iarcând aflăm, ne este oprit a spune. El ştia...Vera GogolDomnule Nicolae Băciuţ,Mulţumesc <strong>pentru</strong> revista <strong>Vatra</strong> Veche nr.4/<strong>2013</strong>. Un număr dens, cu un conţinut devaloare, literatura pendulând între trecut,prezent şi viitor. De remarcat vitraliile cuMarin Preda şi Nichita, un număr aniversar încare arde o flacără. Am postat revista pe blogca semn că literatura e vie! Emoţionantă şiîntâlnirea de la Haţeg prin poemele recitate dedvs., prin luciditatea zicerii de Ziua Mondială aPoeziei!. Sunt <strong>pentru</strong> recitarea poeziei de poeţi!E în glasul lor ceva care vine de departe...C. StancuStimate domn,Vă mulţumesc <strong>pentru</strong> această promptăgăzduire, in numele meu şi al dlui Basangeac...Mi-a trimis cărţile în Franţa, nu îl cunosc decâtca autor braşovean, a trăit traumatismuldispariţiei Astrei braşovene, deci aţi făcut şi ooperă de binefacere morală.Cu stimă, primiţi mulţumirile meleAngela Nache MamierIdee genială cu materialele despre MarinPreda! Genială!Mulțumesc,TitusMulţumesc, dragul meu Domn Băciuţ!Din nou, nu ştiu ce mă bucură mai tare: festinulliterar pe care mi-l oferă revista încântătoare,densă şi isteaţă, poetică şi realistă în acelaşitimp, sau mândria pe care mi-o induceincluderea propriului meu text în sumarul pecare îl preţuiesc atât de mult.Felicitări şi mulţumiri, în spiritul inspirat dereculegerea pascală neortodoxă, care seaniversează ceremonios peste tot în jurulnostru, aici, printre strămutaţi. Numai bine dinSpania! Aceeaşi, a Dumneavoastră,GabrielaVă mulţumesc <strong>pentru</strong> revistă. Domnule NicolaeBăciuţ, dacă în vară este o sărbătoare religioasăşi culturală la Târgu-Mureş, o să vin şi eu întrunpelerinaj. Vă doresc numai bine. Cu aleasăpreţuire,Tănasă ValeriuBună ziua mult stimate Nicolae Băciuț!Vă trimit niște versuri .Unele din ele au fostpublicate în Literatura şi arta. Îmi placefoarte mult revista Dumneavoastră și aș finespus de bucuros ca cititorii ei să citească șidin versurile mele.Iacob CazacuStimate şi dragă domnule Nicolae Băciuţ,Vă mulțumesc mult, <strong>pentru</strong> trimiterea revisteidomniei voastre, "<strong>Vatra</strong> <strong>veche</strong>", Anul V, nr. 4(52), aprilie <strong>2013</strong>!Felicitări, <strong>pentru</strong> un număr dens ideatic șiplăcut ochiului și citirii! ...În atach, va trimitcâteva poeme inedite.Doamne,-ajută!Cu, mereu, aceeași prețuire și caldă prietenie,Adrian BotezVă mulțumesc mult <strong>pentru</strong> revistă. Vămulțumesc <strong>pentru</strong> gândul cel bun și generos.Am răsfoit acum la primirea ei, dar voi citi cade fiecare dată cu mult drag. Mă bucur <strong>pentru</strong>
- Page 4 and 5:
„Cât de interesant este faptul c
- Page 6 and 7:
- Cu mulţi ani în urmă, pevremea
- Page 9 and 10:
Alexandru Ioan Cuza, în judeţul I
- Page 11 and 12:
stăm la o cafea cu Dumnezeu, totti
- Page 13 and 14:
Ne dădeam zilnic mesaje, peinterne
- Page 15 and 16:
(IV)Aceste mişcări, poetul va fi
- Page 17 and 18:
(II)ELCircuitul epistolar dispareco
- Page 19 and 20:
Privită în totalitate şi în evo
- Page 21 and 22:
propusă: „Dacă ai fi şi acuma
- Page 23 and 24:
Dintre marii oamenide cultură pe c
- Page 25: (II)În cele ce urmează, ne vom re
- Page 28 and 29: (VII)Denis de Rougemont vede înace
- Page 30 and 31: Este tocmai cel care încearcă, ş
- Page 32 and 33: (I)Sunt născută la Bucureşti, la
- Page 34 and 35: Folosirea cuvintelor cu aplicabilit
- Page 36 and 37: Cronica literarăDedicat celor doi
- Page 38 and 39: Deși de dimensiuni mai reduse înr
- Page 40 and 41: Afirmat ca spirit enciclopedist,pro
- Page 42 and 43: Reeditarea operei istoriologului,al
- Page 44 and 45: Uneori sunt urmărit de o serie de
- Page 46 and 47: tru cel care doreşte să păstreze
- Page 48 and 49: denotă calităţi şi trăsături
- Page 50 and 51: Codrinei,Târziu, dar nu prea, îţ
- Page 52 and 53: Poeta Ana Zegrean propuneîntâlnir
- Page 54 and 55: LUMEA VĂZUTĂ DIN TURNUL CHINDIEII
- Page 56 and 57: OAMENI PE CARE I-AM CUNOSCUT(3 mai
- Page 58 and 59: îngerul Lui și m-a luat de la oil
- Page 60 and 61: 2008, sub titlul „Vinul de piatr
- Page 62 and 63: mult mai veche, dacă ea coboară s
- Page 64 and 65: Dar ce alarmă din abis s-a auzit?
- Page 66 and 67: Jurnal(VII)După ceva timp, autobuz
- Page 68 and 69: (De ce privighetorile nu cântă î
- Page 70 and 71: Ancheta „Vatra veche”Ca să aju
- Page 72 and 73: Jurnalul meu indian(XXIX)Martie 201
- Page 74 and 75: În apropiere de Santa Clara,Stanfo
- Page 78 and 79: Eminescul meu! Aștept cu mare ner
- Page 80 and 81: LUNA MAIE luna când sunt flori pe
- Page 82 and 83: menirea de a aduna voluntari cu car
- Page 84 and 85: PoemÎn rana mea nu poate locui ori
- Page 86 and 87: Literatură şi filmA fi sau a nu f
- Page 88: Luminiţa Gliga, „Peisaj interior