Vatra veche nr.5_2013 - Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi ...

menirea de a aduna voluntari cu care,sprijiniţi de armata ţaristă, să ajute laeliberarea armenilor din ImperiulOtoman.Un astfel de prototip este MisakTorlakinian, care şi-a adunat în jurulsău câteva sute de partizani. Aceştiaau traversat ajungând până la Baturi,organizând la Tiflis o adevăratădivizie de soldaţi, cărora la Erevan lis-au alăturat tinerii republicii armene.În anii '20, au organizat subcomanda lui Garo, împreună cuŞaham Natali, un corp special HaducMarmin, apoi congresul Daşnac.Toate aceste încercări de a plătiturcilor o poliţă veche nu au avut rezultate.Lista celor implicaţi în genocidularmean era lungă şi numărauprintre ei miniştrii, funcţionari superiori,căpetenii ale armatei otomane.Grupul armean care i-a urmărit peaceşti criminali se intitula ,,Nemesis''(Zeiţa răzbunării).Peste ani, s-a format o altă asociaţie,,Legiunea armeană'', care a recrutatbărbaţi - asociaţia fiind sub tutelanemţilor. Erau conduşi de TateusBedroniam, iar comandantul era înOlanda Din legiune au făcut partemembrii comitetului românesc,comercianţi, cerealişti ş.aEi au luptat în rândurile armateigermane, murind la încercuirea de laStalingrad.Visul acestora de a recuceri Armeniaa fost utopic. Stalin, la rândulsău, a propus armeniilor să emigrezeîn Armenia sovietică, în fapt a fost onouă înşelăciune.Dovadă numeroşi armeni care auemigrat şi-au găsit sfârşitul în Siberia.Republica Armeană s-a destrămatşi apoi s-a împărţit, astfel că o partedin teritoriu a intrat în stăpânireaGeorgiei şi alta la Azerbadjan.Autorul urmăreşte cu interes nunumai evenimentele, transformărileprin care ţara trece şi odată cu eapopulaţia în general şi minoritateaarmeană în mod special.Fiind în general comercianţi,meseriaşi armeni păstrează tradiţiilepoporului lor, căutând în acelaş timpsă se adapteze.Cartea lui VARUJAN VOSGA-NIAN este ,,mai mult decât opovestire - tragica istorie a poporuluiarmean.Folclorul, tradiţiile pe care ledescoperim în volumul de faţă sunt ofrumoasă trecere în revistă a vieţii şitragediei poporului armean.PLASTICAConstanţa Abălaşei-Donosă, oîmpătimită de Eminescu, pictoriţă,arhitectă, poetă şi scriitoare, în carteaei „Avem nevoie de Eminescu”,editată de Nicolae Băciuţ, cu oPrefaţă de Î.P.S. dr. Casian Crăciun,ne înfăţişează cu peniţa şi penelulatmosfera de vis a opereieminesciene, aducându-ne în faţăportretele lui Eminescu, ale VeronicăiMicle, ale celor care l-au iubit şi auscris despre poet, peisaje din Ipoteşti,cu casa natală, aspecte din„Luceafărul”, din „Sara pe deal”, din„Floare albastră”, din „Somnoroasepăsărele”, din „Sonete”, din „Lacul”,din „Ce-ţi doresc eu ţie, dulceRomânie?”. Din „Povestea codrului”,din „Ce te legeni” etc., apoi imagini(grafică în peniţă) din Botoşani, cubisericuţa Uspensia, colecţie de cărţipoştale cu poetul ilustrate cufragmente din poeziile lui Eminescu.Trece apoi la cei care au scris sauau iubit opera eminesciană şi peEminescu, începând cu Maiorescu,apoi cu Iorga, Ibrăileanu, Caracostea,D. Popoviciu, G. Călinescu, D.P.Perpessicius, T. Arghezi, Edgar papu,L. Blaga, C. Noica, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, G. Vieru sau Ion IonescuBucovu, făcându-le portretele cucitate din operele scrise sau cuamintiri despre poet.Născută la Brăila, încă de mică aîmbrăţişat arta şi în special pictura,absolventă a Institutului deArhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti,82membră a Ligii Scriitorilor dinRomânia, debutează ca scriitoare înanul 1970, în „Convorbiri literare”,publică apoi în „Luceafărul”, revistele„Dunărea” şi „Ţara fagilor”, apare înantologii literare cu poezie şi proză.A făcut parte din CenaclulLiterar „Mihu Dragomir”, unde a fostremarcată ca poetă, cu texte de odeosebită frumuseţe. În poezie cântăiubirea, natura cu toate frumuseţile ei,dragostea de ţară şi de pământul natal.A publicat „Sonate”,„Anotimpuri pentru prietenii mei”,„Amintiri care nu mor” etc. Poeta eprezentă şi pe net cu poezii de otulburătoare zbatere sufletească,cultivând un lirism temperat, ăn careeul se desfăşoară în plenitudinea lui.Constanţa Abălaşei-Donosă seremar-că în special prin talentul săude pictor şi grafician. Este membră aAsociaţiei Artiştilor Plastici dinTârgu-Mureş, a Asociaţiei „Les artsitpentrede Macon”, Franţa. Aparticipat cu expoziţii personale înBrăila, Botoşani, Suceava, Galaţi,Rădăuţi, Putna, Dragomirna, Iaşi şiTârgu-Mureş. Apoi, în străinătate, înFranţa, Canada şi RepublicaMoldova. A participat cu expoziţii degrup în România, Franţa, Turcia şiItalia. A fost laureată a concursurilorde artă plastică şi grafică între 1982-1988, cu patru premii întâi, douăpremii trei şi un Premiu Special alJuriului.Are lucrări de grafică şi picturăîn colecţii particulare din România,Grecia, Franţa, Italia, Canada, SUA şiRepublica Moldova.Prof. ION IONESCU-BUCOVU*Dorind să-şi exprime « nevoiade Eminescu », ConstanţaAbălaşei-Donosă a recurs lamijloacele care i-au asiguratdintotdeauna garanţia întâlniriloradmirabile.Simţindu-se în largul săuîncercând să şi-l descopere sieşi peEminescu, ne-a dăruit din darul ce is-a dat, dobândind astfel colţul decer ce-i ocroteşte pe cei merituoşi.Rafinamentul interpretărilorsale plastice sunt întru câştigulsituării lui Eminescu într-un orizontcontinuu de vizibilitate şiactualitate.NICOLAE BĂCIUŢ