Vatra veche nr.5_2013 - Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi ...

îngerul Lui și m-a luat de la oile tatălui meu”.Așa și pe Elisei l-a luat de la munca câmpului, pentrucă se împlinea probabil ceea ce scria prorocul David, înPsalmi, că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iarcelor smeriți le dă har. Dar acum poate cineva să spună căn-ar mai trebui școală. Nu este așa. Școala își are însocietate rostul ei binecuvântat de Dumnezeu, însă istoriaVechiului Testament ne spune că Dumnezeu îi chema peprofeți. Ei nu făceau școală. Erau chemări cu totulspeciale. Prin ei, Dumnezeu își trimitea mesajul său cătrepopor. Dacă ar fi fost școliți, atunci cei din societate ar fiputut să zică că ei grăiesc din înțelepciunea cărților. Iatăcă David era păstor la oi, de unde să învețe el carte?! Așacă profeții au fost chemați din anumite familii în careDumnezeu a văzut pace, liniște, înțelegere. Un copilcrescut într-o familie morală! Știind toate acestea, a zisDumnezeu: ieși din casa tatălui tău și vino și grăieștepoporului. Din mulțimea profeților Sfintei Scripturi, doarșaisprezece și-au scris mesajele, cuvintele lui Dumnezeuadresate poporului. Mulți dintre ei n-au scris decât îninimile contemporanilor lor. Cea mai mare parte dinînvățăturile primite de la Dumnezeu, prin profeți, au ajunsla noi prin viu grai și așa, milenii peste milenii, s-a formatși Sfânta Tradiție, care este mai amplă, la un moment dat,decât Sfânta Scriptură.L.C.: Iertați-mă, Înaltpreasfințite Părinte, înseamnăcă familia profetului Elisei era o familie morală cu totuldeosebită.Î.P.S. Ioan: Gândindu-ne la familia profetului Elisei,să vedem cum pleacă un tânăr binecrescut din casapărinților săi. Cum a plecat Elisei din casa părinților săi?Cu multă binecuvântare părintească, în primul rând. Darce i-a spus Elisei Sfântului Ilie când i-a zis să-l urmeze? I-a zis tânărul Elisei: lasă-mă să mă duc să sărut pe tatălmeu și pe mama mea. I-aș întreba pe cititorii acestei cărțidacă atunci când le-au plecat copiii din cuibul caseipărintești i-au sărutat. Să răspundă fiecare în taina inimiilor. Dacă au plecat din casă sărutând pe tatăl și pe mama,înseamnă că sunt bune semne, înseamnă că se îndreaptăpe cărarea pe care a mers profetul Elisei, adică spreDumnezeu. Multe sentimente și fapte se pot transmiteprintr-un sărut. Știm că Iuda, printr-un sărut, L-a vândutpe Fiul lui Dumnezeu.Dar știu că nicio mamă nu și-a sărutat vreodată fiulsau fiica, ca apoi să-l trădeze. Niciodată un fiu sau o fiicăcare și-a sărutat părinții, când a plecat din casă, niciodatănu le-a trădat învățămintele și cumințenia lor părintească,cuvintele primite de la părinți. Cine este mai în vârstăprobabil că își aduce aminte sau au citit despre aceibărbați care au plecat în munți. Și-au sărutat mama, soția,fiii și fiicele. Oare i-au trădat? Niciodată. De aceea cum sănu-l cheme Dumnezeu la El, să-i fie slujitor și profet, peElisei atât de bine educat în familia lui, când îi spuneSfântului Ilie: rogu-te, lasă-mă să mă duc să sărut pe tatălmeu și pe mama mea. Spun și eu credincioșilor: să văsărute Dumnezeu pe toți, pe inimile frățiilor voastre șiacolo unde își pune buza Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Elniciodată nu vă va trăda. Orice suferință și necaz vețispune în fața icoanei lui Hristos nu vă va trăda. Să-Ispuneți tot ce aveți în cel mai de adânc loc al inimii, El văva săruta pe frunte, nu vă va spune nimănui și vă va damângâierea Cerului.―Adu-ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, şi măocroteşte după mare mila Ta! ‖ (Neemia 13,22)Tot omul e dator a mulţumilui Dumnezeu, pentru atât demulte lucruri pe care le primeştede la El; pentru viaţă, pentrusănătate, pentru boală, pentrucopii, pentru pâinea cea de toatezilele. Suntem datori a-I mulţumilui Dumnezeu pentru atât demulte lucruri, încât nici nu nedăm seama pentru câte ar trebui să-I fim şi recunoscători.Părintele Cleopa spunea că atunci când se trezeşte dedimineaţă omul să-i mulţumească lui Dumnezeu că i-adăruit încă o zi. Când se aşterne la somn, să-imulţumească pentru grija ce I-a purtat-o în ziua aceea.Când e să plece spre treburile lui, să-I mulţumeasăDomnului că îl poartă, şi să se încreadă Lui, că altăîncredinţare nu are. Căci nimeni altcineva nu-i poate purtade grijă lui şi tuturora, decât numai Dumnezeu. Să-şi punăomul gândul bun pentru făptuire, dar să se lase în voia,paza, mila şi iubirea lui Dumnezeu. Că Sfântului ApostolPavel este limpede în cuvântul său:―Bucuraţi-văpururea. Rugaţi-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentrutoate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru HristosIisus, pentru voi.‖. (1. Tes. 5,18)În rugăciunile noastre, ar trebui să privim mai atent lamodul în care, în întâmplările vieţii noastre, Dumnezeune-a ocrotit, ne-a călăuzit, şi ne-a purtat pe braţele Saleiubitoare.“Se povesteşte despre marele gânditor şi filozoffrancez Blaise Pascal că, într-o zi, a dat întâlnire unuiprieten într-un castel, pe vârful unei coline. După ce l-a aşteptat puţin, acesta a sosit cu chipul tulburat,hainele rupte şi trupul plin de vânătăi şi răni. “Ce-aipăţit?”, l-a întrebat Pascal. “Nu-ţi poţi imagina minuneape care mi-a făcut-o Dumnezeu chiar acum”, areplicat prietenul său. “În timp ce veneam încoace,calul meu a alunecat aproape de o prăpastie, eu amcăzut şi, dându-mă peste cap şi alunecând, m-am opritchiar pe marginea prăpastiei. Imaginează-ţi ce minunemi-a făcut Dumnezeu chiar acum!” Pascal a răspunsla acea mărturie: “Imaginează-ţi ce minune mi-a făcutşi mie Dumnezeu chiar acum că, în timp ce veneam,nici măcar nu am căzut de pe cal!” (Ariel AlvarezValdes, Cum făcea Isus minunile Sale? Editura Sapientia,2008).Câte minuni face Dumnezeu pentru noi! Minuni pecare nu le vedem întotdeauna, de care, de cele mai multeori, nici măcar nu ne dăm seama! De câte ori nu ne va fiscos în mod surprinzător din dificultăţi, ne va fi vindecatde frică şi de nelinişte, ne va fi ajutat în momenteledificile şi ne-a făcut să ieşim teferi din atâtea pericoleasistându-ne în necazurile zilnice! Iar noi, prinşi înpăienjenişul vieţii, de atâtea ori uităm să-I mulţumimpentru toate darurile pe care ni le-a oferit. Aşteptămmereu celelalte minuni!Pr. dr. NICOLAE GHEORGHE ŞINCAN58