Jurnal(VII)După ceva timp, autobuzul seurneşte din loc dar, peste câtevaminute, se opreşte şi utecista vine lamine. Tot timpul comunica cu nu ştiucine prin fraze scurte, guturale.- You, zice, change the buss, şimiface semn s-o urmez.,, Păi bine deşteapto, dacă tottrebuia să cobor atât de aproape, nuera mai bine să stau mai în faţă?‟‟, oapostrofez în gând în timp ce măstrecuram pe intervalul strânt. Ajunspe trotuar, mă ia în primire altăfetişcană, care-mi arată un altautobuz. Mă conformez şi ajung totpe un loc spre spate în maşina plinăochi.,,Asta e băiatule dacă mergi laeconomic....mai bine luai avionul...‟‟Greoi, autobuzul s-a urnit şi s-aînfipt în trafic. Avea ce-i drept aercondiţionat, era curat, dar era plin....şinu ştiu de ce, mi se părea că pluteşteo atmosferă soldăţească, cazonă. N-am apucat bine să mă obişnuiesc cugândul, că tipul care încărcasebagajele vine la mine şi-mi face semnsă-l urmez.,,Să vezi că-mi dă un loc în faţă‟‟mustăcesc.Autobuzul trage pe dreapta,deschide uşa, tipul îmi face semn săcobor.,,Ei drăcia naibii‟‟...N-apuc să gândesc mai departe,că tipul deschide cala de bagaje şi-miface semn. Eu îi arăt valiza, el oscoate şi mi-o pune pe trotuar. Euînlemnesc.,,Ăştia ori îşi bat joc de mine, orice mama naibii‟‟.Gata să răbufnesc, mă înfig în el.N-apuc să dau drumul la presiune, căumflă bagajul şi-l pune în alt autobuz.Din uşa deschisă îmi zâmbea,,utecista‟‟.- Sir zice, acesta e autobuzul spreMui Ne.Rămas fără aer, nu ştiam ce sămai zic. Fata îmi face semn s-o urmezşi mă plasează undeva la mijloc, pescaunul de la culoar. N-am mai avutputere şi nici chef să mai vorbesc.Mai târziu, am aflat în vorbă cu alţiturişi că vietnamezii nu dauintenţionat locurile din faţă turiştilorstrăini, ci numai vietnamezilor!Având în vedere că turistul mai vreasă facă o poză sau să filmeze, că doarde-aia a venit acolo, chestia mi s-apărut o atitudine de neam prost. Decamionagii cu damfuri, mai bine zis.Să ne înveţe ei pe noi capitaliştii,ordine şi disciplină. M-am aşezatobosit. Autobuzul a luat-o din loc şipeste puţin timp a intrat pe magistralade nord. Un râu de motorete curgeaparalel cu noi, dar nu aşa...firav, ci înforţă. Am numărat front de până la 10vehicule care mergeau ,, umăr laumăr‟‟ pe banda specială <strong>pentru</strong> ei.Toţi purtau căşti! Când vreunul sesătura de mers colectiv, accelera,ţâşnea printre colegii de trafic şistrecurându-se, o lua printre autobuzeşi camioane grele fără să-i pese demugetele claxoanelor. Erau ca o marede capete cu căşti. Mai bine zis, ca oarmată de furnici care curge ca unşuvoi, armată acompaniată declaxoane. Parcă toţi aveau degetul peclaxon. Era o cacofonie de nedescris!Nu ca în India, dar pe acolo...Mi-am scos din rucsac dopurilespeciale <strong>pentru</strong> urechi, mi le-amînfundat bine şi m-am lăsat liniştit pespate.,,Ei poftim de mai deranjaţi‟‟, leamzâmbit zeflemitor în gând. M-amcufundat imediat în lumea ciudată a ,,umbrelor de zgomot‟‟. Am aţipit cuochii pe un copil de pe scaunul dinfaţă, care-şi lovea de zor tatăl în capcu o păpuşă de pluş, ţipând deîncântare. Ca într-un film mut. Cândam redeschis ochii, primul lucruvăzut a fost un mic deluşor de pământroşu. Lângă el, un arbore cu frunzeverzi, lucioase, de sub care atârnaunişte fructe ca nişte prune imense.66Culorile şi mai ales contrastul dintreele m-au făcut să-mi sucesc gâtul.Prea târziu să le mai filmez....,,Lasă domnule, mai vin ocazii,ce te-nfigi aşa!‟‟ Am pus camera pestand by, dar ca un făcut, n-a maiapărut nimic. După ceva timp m-amplictisit şi tocmai închisesem din nouochii, când, au apărut nişte cactuşiimenşi. Câmpii întregi, plantaţii decactuşi la rând, ca viţa de vie la noi.,,Te pomeneşti că vietnamezii facşi tequila‟‟, m-am gândit.Văzusem în Mexic cevaasemănător dar ...parcă cactuşii ăştianu erau agave. Arătau ca niştecaracatiţe verzi sprijinite de pari.Frunzele groase se lăsau unduind sprepământ. Erau zimţate, iar la vârful lor,din loc în loc creşteau nişte ,,mingi‟‟cu ţepi. De diferite mărimi, mingiileaveau şi culori diferite, între verde şigalben, care la cele mai mariculminau cu violet. La primul popasam văzut într-un coş din nuieleîmpletite, mingiile. Mai mult ovale,,,fructele dragon‟‟atrag în primul rândprin culoare. Ţepii erau de fapt micifrunzuliţe galbene îndoite spreînafară, care arătau a fluturaşi prinşide corpul mov al fructului.Arătau canişte vieţuitoare din altă lume. M-amdat mai aproape de cineva carecumpărase ciudăţenia. Vânzătoarea atăiat fructul în două, descoperind unmiez alb-cenuşiu, presărat cupunctuleţe negre ceva mai mari decâtseminţele de mac. Aspectul generalera atractiv: verdele sau galbenulfrunzelor, violetul cojii şi alburiulmiezului pigmentat cu negru dădeaufrumos, dar era şi ceva straniu.Imaginea tufişului arătând a caracatiţăla capătul braţelor cărora se umflaufructele, nu mă părăsea.,,Acum să văd...cum îlmănâncă...‟‟Cumpărătorul a luat o jumătatede fruct şi a apăsat coja spre interior.Miezul a ieşit afară frumos şi întreg.Arăta ca o îngheţată pusă într-o cupă.Apoi, tipul a muşcat pur şi simplu dinfruct. N-a scuipat niciosămânţă...nimic.,,E... stai nene, că eu ce-oiavea....‟‟ şi repede cumpăr unul.Vânzătoarea tot îmi punea pe cântarfructe mari...eu le dădeam jos de pecântar fiindcă nu ştiam ce gust aveau,şi dacă luam unul mare şi nu-miplăcea....ALEXANDER BIBAC
Portrete„Sufletul” şi „Îngerul păzitor”al Bibliotecii „Târgu-Mureş” dinChişinău (I)Bunul Dumnezeu care, precum bine seştie, lucrează prin oameni, mi l-a scosîn cale pe omul de culturătârgumureşean, Dimitrie Poptămaş, la29 august 1991, la inaugurareaBibliotecii „Transilvania”. Mi-a atrasatenţia făptura lui, înalt şi frumos ca unbrad, modest, vesel, şi felul lui de a seapropia de oameni, cu veneraţie,dragoste şi preţuire. Dimitrie Poptămaşfăcea parte din grupul de intelectualitransilvăneni, însoţiţi de Traian Brad,pe atunci directorul Bibliotecii „O.Goga”. Activa ca director la BibliotecaJudeţeană Mureş din Târgu-Mureş, iarde Traian Brad îl lega o prietenie dedurată, fiind şi colegi de breaslă.Dimitrie Poptămaş intenţiona săorganizeze o bibliotecă similară„Transilvaniei” la Cernăuţi, oraşultinereţii eminesciene. După multetratative nu s-a reuşit acest lucru, dar n-a renunţat la idee. În timpul uneia dintrevizitele sale la Zilele Bibliotecii„Transilvania‖, Dimitrie Poptămaş, îşiexprima tristeţea în legătură cu eşeculsău de a fonda o bibliotecă de carteromânească la Cernăuţi. Şi deodată faţai s-a luminat şi s-a întrebat: De ce sănu realizez această idee la Chişinău,unde există o atare deschidere cătrecarte? „Sămânţa” a căzut în sol fertil şide atunci toate eforturile lui DimitriePoptămaş s-au reorientat spre Chişinău,care avea să-i devină a doua casă. Timpde câţiva ani buni a trudit lamaterializarea ideii sale de a fonda aicio bibliotecă după chipul şi asemănareacelei de la Târgu-Mureş.Visul său nobil s-a relizat înmomentul semnării acordului decolaborare de către Lidia Kulikovski,directorul general al BiblioteciiMunicipale „B.P. Hasdeu” dinChişinău, şi Dimitrie Poptămaş,directorul Bibliotecii Judeţeane Mureşdin Târgu-Mureş. La 31 august 1996 s-a produs evenimentul inaugurăriibibliotecii „Târgu-Mureş”. Panglicainaugurală a fost tăiată de SerafimUrecheanu, pe atunci primarul mun.Chişinău, alături de Marcel Dinu,ambasadorul României la Chişinău. Laacest important eveniment, DimitriePoptămaş a fost însoţit de oamenii decultură din Târgu-Mureş: CornelMoraru, Nicolae Băciuţ, Mihai Suciu şide prietenul său, Traian Brad. O „lumeîntreagă” a venit să asiste la acestimportant eveniment desfăşurat însectorul Râşcani. Am fost onoraţi şi deprezenţa multor personalităţi marcantedin Chişinău.La festivitatea de inaugurare aBibliotecii „Târgu-Mureş”, DimitriePoptămaş a ţinut un discursemoţionant: „De cinci ani, sfârşitul deaugust îl petrec aici, la Chişinău,împreună cu Traian Brad cu ocaziasărbătoririi Zilelor Bibliotecii„Transilvania‖. Am sentimentul cum căaş fi acasă. Acasă, la Târgu-Mureş.Iată că a sosit şi acest moment când amadus aici o părticică din noi, dinsufletul nostru, din căldura pe care odă cartea, din lumina cărţii. Se spunecă biblioteca începe acolo unde se dăviaţă cărţii. Cea mai durabilă estecolaborarea prin cultură. Cartea esteesenţa cea mai pură a sufletuluiomenesc!‖La deschidere, Dimitrie Poptămaş apus temelia colecţiei Bibliotecii „Târgu-Mureş”, aducând în dar 5 mii de titluride carte, provenite din donaţiileBibliotecii Judeţene Mureş şi ale unorintelectuali târgumureşeni de marcă. Cumultă grijă, Dimitrie Poptămaş aselectat dicţionare, enciclopedii,surprize editoriale <strong>pentru</strong> copii şi cărţi<strong>pentru</strong> tineretul studios din toatedomeniile de cunoaştere umană, punândaccentul pe literatura română clasică şicontemporană, traduceri din literaturauniversală.Orice drum, cât de lung, începe cuprimul pas. Pentru Biblioteca „Târgu-Mureş” acest prim pas în formareaimaginii pozitive în comunitate a fostde bun augur. Apariţia unei instituţii noiîn context municipal nu a trecut pelângă „cronicarii‖ vieţii culturale.Evenimentul inaugurării Bibliotecii„Târgu-Mureş” a fost reflectat la TV,Radiou, în 14 articole publicate în presade la Chişinău şi Târgu-Mureş şi înfilmul documentar Deschiderea laChişinău a Bibliotecii „Târgu-Mureş‖,realizat de omul de culturătârgumureşean Nicolae Băciuţ.Dimitrie Poptămaş şi-a propus caBiblioteca „Târgu-Mureş” să devină unadevărat centru cultural şiinformaţional, accentul fiind pus nu pecantitatea, ci pe calitatea colecţiei decarte. Mă bucur că Dimitrie Poptămaş,pe parcursul anilor, venind cu diverseocazii, ne aducea cărţi unice, cărţi devaloare şi cele mai noi şi importanteapariţii editoriale din România.Întotdeauna se interesa de solicitărileneonorate ale cititorilor, programânduşicorespunzător donaţiile. Nu uita nicide copii, avea grijă să-i bucure cu celemai noi şi frumoase cărţi. În gazetamunicipală Capitala din 1999, ziaristaNadina Gheorghiţă scria: „În Oficiulcopii al Bibliotecii „Târgu-Mureş‖domneşte atmosfera de basm. Perafturile joase (să le fie micuţilorcomod să ajungă) am văzut cărţi decare până atunci nu mai văzusem înaltă parte – cărţi jucării, donate cudragoste de directorul BiblioteciiJudeţene Mureş, Dimitrie Poptămaş:puişori eclozând din oul-carte, iepuraşistudioşi cu ghiozdane-cărţi pe spate,balauri cu burţile „tobă de carte‖ şicâte şi mai câte minunăţii, executate încele mai bune condiţii poligrafice.‖În prezent colecţia Bibliotecii„Târgu-Mureş”, expusă integralaccesului liber la raft, constituie 38.214documente. Remarc cu mândrie că 50%din ele sunt donaţii de la Târgu-Mureşdin partea Bibliotecii Judeţene Mureş şia unor personalităţi generoasetârgumureşene, precum: NicolaeBăciuţ, Valentin Marica, Lazăr Lădariu,Cornel Moraru, Timotei A. Enăchescu,Ilie Şandru, Mihai Suciu, ZenoGhiţulescu, Livia Pop-Tofălean,Gheorghe Perian, Gheorghe Totoianu,Lucia Cridon, Ilarie Opriş, GenovevaPopa, Vasile Veriss, Mircea Mura,Vasile Copilul-Cheatră etc.Suntem recunoscători prof. TimoteiA. Enăchescu care ne-a donat întreagasa bibliotecă personală în număr depeste 1000 volume. În 2000, AnulEminescu, biblioteca „Târgu-Mureş” ainstituit Colecţia „Mihai Eminescu‖,fondată în baza donației de circa 100volume eminesciene, cu valoroasaediție Perpessicius a prof. Timotei A.Enăchescu, care în prezent reprezintă oimportantă sursă de informare ladispoziția cercetătorilor literari,profesorilor şi a tineretului studios.Acesta e meritul sufletistului şiprietenului nostru Dimitrie Poptămaş,care mândrindu-se cu Biblioteca„Târgu-Mureş”, a atras atenţiaintelectualilor târgumureşeni care cumultă generozitate au contribuit laîmbogăţirea fondului bibliotecii.CLAUDIA ŞATRAVCAşi colectivul bibliotecii „Târgu-Mureş”, Chişinău67
- Page 4 and 5:
„Cât de interesant este faptul c
- Page 6 and 7:
- Cu mulţi ani în urmă, pevremea
- Page 9 and 10:
Alexandru Ioan Cuza, în judeţul I
- Page 11 and 12:
stăm la o cafea cu Dumnezeu, totti
- Page 13 and 14:
Ne dădeam zilnic mesaje, peinterne
- Page 15 and 16: (IV)Aceste mişcări, poetul va fi
- Page 17 and 18: (II)ELCircuitul epistolar dispareco
- Page 19 and 20: Privită în totalitate şi în evo
- Page 21 and 22: propusă: „Dacă ai fi şi acuma
- Page 23 and 24: Dintre marii oamenide cultură pe c
- Page 25: (II)În cele ce urmează, ne vom re
- Page 28 and 29: (VII)Denis de Rougemont vede înace
- Page 30 and 31: Este tocmai cel care încearcă, ş
- Page 32 and 33: (I)Sunt născută la Bucureşti, la
- Page 34 and 35: Folosirea cuvintelor cu aplicabilit
- Page 36 and 37: Cronica literarăDedicat celor doi
- Page 38 and 39: Deși de dimensiuni mai reduse înr
- Page 40 and 41: Afirmat ca spirit enciclopedist,pro
- Page 42 and 43: Reeditarea operei istoriologului,al
- Page 44 and 45: Uneori sunt urmărit de o serie de
- Page 46 and 47: tru cel care doreşte să păstreze
- Page 48 and 49: denotă calităţi şi trăsături
- Page 50 and 51: Codrinei,Târziu, dar nu prea, îţ
- Page 52 and 53: Poeta Ana Zegrean propuneîntâlnir
- Page 54 and 55: LUMEA VĂZUTĂ DIN TURNUL CHINDIEII
- Page 56 and 57: OAMENI PE CARE I-AM CUNOSCUT(3 mai
- Page 58 and 59: îngerul Lui și m-a luat de la oil
- Page 60 and 61: 2008, sub titlul „Vinul de piatr
- Page 62 and 63: mult mai veche, dacă ea coboară s
- Page 64 and 65: Dar ce alarmă din abis s-a auzit?
- Page 68 and 69: (De ce privighetorile nu cântă î
- Page 70 and 71: Ancheta „Vatra veche”Ca să aju
- Page 72 and 73: Jurnalul meu indian(XXIX)Martie 201
- Page 74 and 75: În apropiere de Santa Clara,Stanfo
- Page 76 and 77: După ce Costin încercase și apro
- Page 78 and 79: Eminescul meu! Aștept cu mare ner
- Page 80 and 81: LUNA MAIE luna când sunt flori pe
- Page 82 and 83: menirea de a aduna voluntari cu car
- Page 84 and 85: PoemÎn rana mea nu poate locui ori
- Page 86 and 87: Literatură şi filmA fi sau a nu f
- Page 88: Luminiţa Gliga, „Peisaj interior