PROFESORUL Vasile Dumitrache sau Lecţia iubirii de şcoală

72 PROFESORUL
clar ºi simplu, pentru ei poate e un mister de nepãtruns. Am
încercat de multe ori satisfacþia rezolvãrii problemelor. Copiii
mei se mirã de plãcerea asta a mea. O problemã este o
provocare, un exerciþiu pentru minte.
Domnul profesor Dumitrache mi-a dat ªansa sã fac parte
dintr-o clasã de elitã. Elevi talentaþi la matematicã ºi la multe
alte discipline, inteligenþi, ambiþioºi, veseli, cu simþul
umorului. Ne-am împrietenit ºi am continuat prietenia ºi peste
ani. Nu este un miracol cã, dupã trezeci ºi cinci de ani, þinem
legãtura, ne scriem, ne vedem, deºi suntem rãspândiþi în
lume?
Anii de liceu au fost miracolul care m-a format ºi m-a
pregãtit pentru tot ce a urmat.
Vã mulþumesc, domnule profesor, dumneavoastrã ºi
echipei deosebite de profesori care ne-au învãþat!
Vasile Dumitrache sau Lecþia iubirii de scoalã 73
Promoþia 1974
Catalog
Gabriela Juverdeanu (Aevoae)
Sã inventãm un catalog în care sã înscriem, în ordine alfabeticã
ºi pe clase, toþi elevii pe care îi primim – începând cu
primul an de învãþãmânt, pânã la pensie. Înscriem note ºi
absenþe pentru o singurã rubricã – matematica – dar nu completãm
ultimul elev decât la sfârºit de carierã. Catalogul nu
poate fi copiat sau înstrãinat pentru cã oricum nu intereseazã
pe nimeni. Ca o carte de muncã a profesorului, ceva mai
detaliatã.
Dacã îþi închipui cã te vei plictisi la pensie, sfatul gratuit
„scrie-þi memoriile“ e mai curând o inerþie decât o rãutate.
Poþi face o „recapitulare finalã“ rãsfoind, oridecâteori þi-e dor,
cartea ta, ca pe un album de poze.
Iar într-o zi, când þi-e foarte-foarte dor de toþi, de tot ºi de toate,
le propui o întâlnire de… 10 ani pentru unii, 4 ani pentru alþii… ºi
toate astea la un loc – pentru tine. Ar trebui sã fie posibil sã nu
lipseascã nimeni ºi, de undeva de sus, ar trebui sã-i poþi vedea
pe toþi dintr-o datã. O mare de oameni, poate populaþia unui
oraº, în jurul unei ºcoli, de dragul unui profesor. Nu este important
care dintre ei pretinde cã e x din clasa y, din anul… din
banca…, astea-s amintirile lor, ale tale sunt ºi astea ºi altele, de
acest fel ºi de alt fel. Sã ai amintiri de ambele modele – fost elev
de profesor ºi fost profesor de elevi – e particular, pare cã te distanþeazã.
Dar „fost“ e comun. Ne împrieteneºte.