05.04.2013 Views

PROFESORUL Vasile Dumitrache sau Lecţia iubirii de şcoală

PROFESORUL Vasile Dumitrache sau Lecţia iubirii de şcoală

PROFESORUL Vasile Dumitrache sau Lecţia iubirii de şcoală

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

74 <strong>PROFESORUL</strong><br />

De-acolo, <strong>de</strong> sus – orice va fi însemnând acel „sus“: în<br />

ceruri <strong>sau</strong> în condiþia <strong>de</strong> fost profesorul acestor toþi! –<br />

re<strong>de</strong>scoperi cã o perioadã lungã <strong>de</strong> timp te-ai împletit cu<br />

ceilalþi, ºi poate cã mo<strong>de</strong>lul ales <strong>de</strong> tine a fãcut þesãtura mai<br />

rezistentã <strong>sau</strong> mai plãcutã ve<strong>de</strong>rii.<br />

Îmi amintesc <strong>de</strong>spre profesorul <strong>Dumitrache</strong> ceea ce toþi<br />

foºtii sãi elevi revãd în minte, plus o ciudãþenie a mâinilor<br />

sale: <strong>de</strong>gete parcã prea subþiri pentru cât <strong>de</strong> înalt pãrea,<br />

<strong>de</strong>gete alcãtuind o palmã absolut dreaptã, planã – cel mai<br />

a<strong>de</strong>sea; <strong>de</strong>gete subþiri arcuite ca un cuib atunci când cuvintele<br />

pãreau cã-ºi mai pierd puterea <strong>sau</strong> sonoritatea, ori când<br />

textele albe ale tablei negre erau doar semne albe pe un fond<br />

negru. Vorbea a<strong>de</strong>sea ºi cu mâinile, ºi amintirile mele au vorbele<br />

cu mâini. Degetele-cuib se înãlþau într-un gest pe jumãtate,<br />

într-o sugestie <strong>de</strong> mângâiere, pentru atunci când ai înþeles<br />

teorema dar nu poþi formula complet un rãspuns…<br />

Bucuria muzicii din cabinetul directorului <strong>Dumitrache</strong>?<br />

Directorul ºtia sã cânte la un magnetofon, pe fotoliul dinspre<br />

geam, cânta zi-luminã ºi pânã seara, târziu (oare directorul<br />

avea ºi altã treabã <strong>de</strong>cât sã fie director la el în cabinet, în cantinã,<br />

pe culoare, în sãlile <strong>de</strong> meditaþii, pe platoul cu gimnastica<br />

<strong>de</strong> la 7,30 zilnic, pe platoul <strong>de</strong> plecat la cules, toamna…<br />

da, mai era ºi profesor peste zi,12 ore pe sãptãmânã la 10<br />

sm, 4 ore <strong>de</strong> trigonometrie – joi; ciudat e cã mai aveam ºi<br />

<strong>de</strong>sen în acele joi).<br />

ªi acolo, în cabinetul directorului, nu doar eu, ci mulþi dintre<br />

cei care intrau, auzeau întâia oarã Mozart, Liszt.<br />

Bucuria muzicii a traversat holul <strong>de</strong> la etajul 1 ºi a mobilat<br />

curând cabinetul Speranþei – lângã cel al utc, al dnei Ursu.<br />

Speranþa, pedagoga, cabinetul ei a <strong>de</strong>venit „sala <strong>de</strong> concerte“<br />

a elevilor din internat… Speranþa <strong>de</strong>venitã speranþã, din ordin<br />

directorial, presupun, un fel <strong>de</strong> preoteasã a lui Beethoven. Era<br />

la modã <strong>de</strong>zvoltarea multilateralã, spaþiul multidimensional(!) al<br />

minþii ºi sufletului, nu ºtiu care <strong>sau</strong> toate la un loc…<br />

<strong>Vasile</strong> <strong>Dumitrache</strong> <strong>sau</strong> Lecþia <strong>iubirii</strong> <strong>de</strong> scoalã 75<br />

<strong>de</strong>geaba sunã ciudat, se aºteptau chiar sã învãþãm sã ne distrãm,<br />

acolo l-am vãzut pe Julio Iglesias la prima ediþie a<br />

Cerbului <strong>de</strong> aur, acolo, în cantina ºcolii.<br />

ªi – mai ales – împãrtãºirea bucuriei, eventual ca odã, da,<br />

magnetofonul directorial, speranþa-pedagoga. Josephina<br />

avea vreun soi <strong>de</strong> abonament ?<br />

Un alt eveniment, particular ºi el, ca o epifanie – al meu<br />

eveniment <strong>de</strong>ci – ca o imagine ciudatã,<br />

<strong>sau</strong> poate dlD era în sine un eveniment…o sã reflectez la<br />

asta...<br />

la întalnirea <strong>de</strong> 10 ani, organizatã la un motel din Bârlad,<br />

târziu seara am ieºit în curte, cu „fetele <strong>de</strong> la internat“, cele 4,<br />

ºi dlD era acolo, era acolo ºi un copac, le stãtea bine împreunã,<br />

am avut imaginea unui om cu coroana <strong>de</strong> crengi,<br />

rãsãrindu-i <strong>de</strong> pe umeri;<br />

în semn <strong>de</strong> glorie, <strong>sau</strong> <strong>de</strong> împlinire…<br />

<strong>sau</strong> poate adãpostind, <strong>de</strong> prea cãldurã ori prea ploaie, pe cei<br />

ce s-ar fi apropiat;<br />

era copacul…<br />

Revenind la copacii pe care-i aºtept sã creascã din dorul<br />

vostru peste regula naturii:<br />

ar trebui chiar sã fie posibil sã mergem toþi odatã la întâlnire,<br />

ºi sã se poatã ve<strong>de</strong>a din cer mulþimea <strong>de</strong> oameni,<br />

<strong>sau</strong>...<br />

alãturi pãdurii <strong>de</strong> lângã complex <strong>sau</strong> livezii dinspre parc, am<br />

putea planta, în loc sã semnãm <strong>de</strong> primirea diplomei <strong>de</strong><br />

bacalaureat, un copac.<br />

Pãdurea ar fi vie, asemenea oraºului <strong>de</strong> foºti ºcolari, poate<br />

mai sigurã, mai uºor <strong>de</strong> „adus“ la ºcoalã <strong>de</strong>cât oamenii –<br />

chiar ºi peste 10 ani:<br />

copacii n-au altã treabã <strong>de</strong>cât sã fie!<br />

copacii primesc, ºi ei, îmbrãþiºãri, le poþi spune orice, sunt<br />

chiar mai rezistenþi la cuvinte <strong>de</strong>cât oamenii, sunt chiar mai<br />

sensibili la cuvinte <strong>de</strong>cât oamenii…

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!