03.06.2013 Views

PORT@LEU - Portal de carte si arte

PORT@LEU - Portal de carte si arte

PORT@LEU - Portal de carte si arte

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

- mormintele martirilor sau sfintilor, importante prin prezenta sfintelor moaste;<br />

- locurile <strong>de</strong> resedinta ale calugarilor celebri.<br />

Ierusalimul, timp <strong>de</strong> doua milenii, a fost <strong>si</strong> ramane punctul central al pelerinajului crestin <strong>si</strong><br />

cheia interpretarii teologice a gestului pelerin crestin, prin ceea ce semnifica finalitatea sa.<br />

Evanghelia lui Ioan este centrata pe Ierusalim <strong>si</strong> pe sarbatorile evreiesti; Domnul “urca” la Ierusalim<br />

<strong>de</strong> mai multe ori. Cei ce merg la Ierusalim in pelerinaj, traiesc intalnirea cu cetatea sfanta pe trei<br />

planuri. Mai intai ca intalnire cu Ierusalimul antic, vechiul centru al lumii in care odinioara se inalta<br />

Templu sfant. Este apoi intalnirea cu cetatea asupra careia a plans Iisus <strong>si</strong>, in sfar<strong>si</strong>t, cu Ierusalimul<br />

ceresc, cetatea <strong>de</strong> sus, prefigurata <strong>de</strong> cea pamantesca… Cetate sfanta, Ierusalimul ceresc pogoara pe<br />

pamant (Apocalipsa 21, 2); el este centrul noii lumi, punctul in care se aduna toti cei mantuiti.<br />

Ambivalenta celor doua cetati, ten<strong>si</strong>unea dintre Ierusalimul ceresc <strong>si</strong> Ierusalimul pamantesc se fac<br />

intot<strong>de</strong>auna re<strong>si</strong>mtite: crestinii se aduna in cetatatea Noului Ierusalim mama lor (Gal. 4, 26), cetatea<br />

care va veni, caci nu avem aici cetate statatoare, ci o cautam pe aceea ce va sa fie (Evr. 13, 14) .<br />

Dupa anul 326, cand Imparateasa Elena a facut o calatorie la Ierusalim pentru Inaltarea<br />

Sfintei Cruci, numeroase constructii s-au ridicat pe locurile legate <strong>de</strong> istoria mantuirii. Incepand cu<br />

secolul al IV-lea au fost construite locasuri <strong>de</strong> cult pe locurile importante din istoria mantuirii:<br />

Patimirea, Invierea, Cincizecimea.<br />

Alte locuri importante in Palestina erau bisericile Nasterii Domnului din Bethleem, Nazaret,<br />

Sinai, valea Iordanului, Galileea.<br />

In Grecia in secolul al VI-lea Biserica Sfantul Dimitrie din Tesalonic <strong>de</strong>vine un centru<br />

important <strong>de</strong> pelerinaj. Organizarea vietii monahale va transforma multe manastiri <strong>si</strong> in locuri<br />

pelerine: Muntele Athos, Meteora, Patra, insula Tinos, insula Egina etc.<br />

Constantinopolul va <strong>de</strong>veni incepand cu secolul al IV-lea receptacolul moastelor venite din<br />

toate regiunile Orientului. Altarele mucenicilor din Capadocia vor fi, pana la invazia otomana, alti<br />

martori ale vitalitatii fenomenului pelerin in lumea ortodoxa.<br />

Multe locuri legate <strong>de</strong> martiriul sfintilor (martyria) vor <strong>de</strong>veni locuri <strong>de</strong> pelerinaj.<br />

Sarbatoarea sfantului era <strong>si</strong> este un moment <strong>de</strong> seama in viata unei comunitati crestine. Manastirile,<br />

schiturile sunt in lumea ortodoxa tot atatea locuri un<strong>de</strong> crestinul cauta hrana sufleteasca. Mari<br />

duhovnici, a caror faima <strong>de</strong>paseste a<strong>de</strong>sea granitele unei tari, sunt cautati pentru marturi<strong>si</strong>re sau<br />

pentru a primi un cuvant <strong>de</strong> invatatura. Se intampla <strong>si</strong> astazi ca pe vremea avvilor din pustiul<br />

Palestinei sau al Egiptului.<br />

Dimen<strong>si</strong>unea sociala a pelerinajului<br />

Marile centre pelerine, ca <strong>si</strong> cele mai mici, marile sarbatori ale calendarului crestin sau<br />

sarbatorile anuale ale sfintilor, aduna pelerinii pentru priveghere <strong>si</strong> Sfanta Liturghie. Este<br />

Revista Trivium 100

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!