PORT@LEU - Portal de carte si arte

tradiţionale o au asupra lui, influenţa generată de schimbarea axiologică a sistemelor de credinţă.
- 2. Identificarea dimensiunii religioase a conflictelor
- 3. Identificarea şi caracterizarea elementelor fenomenului religios ce au un rol determinant în dinamica internă şi
internaţională-vulnerabilităţi şi ameninţări de natură religioasă în mediul de securitate (conflicte inter-confesionale
şi inter-etnice, tentative de fundamentalism religios)
- 4. Evidenţierea elementelor de interferenţă dintre religie şi politică
- 5. Legătura între securitate şi religie ca element concret în procesele de reformă democratică în diferite regiuni ale
lumii şi ameninţările ce pot apărea pe fondul unor vulnerabilităţi crescute
- 6. Rolul Bisericii într-o societate multiculturală, post-modernă şi democrată.
- 7. Locul şi rolul Bisericii Ortodoxe Române în epoca contemporană, în mediul intern de securitate.
- Atitudinea rezervată a unui număr de ortodocşi faţă de Uniunea Europeană are mai multe cauze :
- 1. Amintirea antagonismului religios şi cultural dintre Orientul ortodox şi Occidentul catolic şi protestant, cauzat de
vechea separare a Bisericilor, de uniatism şi de prozelitismul religios contemporan';
- 2. Urmele obişnuinţei ideologice care opune cele două părţi ale Europei, adică a părţii occidentale, mai degrabă
capitaliste, şi a părţii orientale, ex-comuniste, ca urmare a educaţiei şi a propagandei din timpul războiului rece şi al
blocurilor politice;
- 3. Decalajul economic actual dintre ţările europene occidentale şi ţările Europei centrale şi orientale;
- 4. Lipsa de informaţie adecvată şi nuanţată privind natura, structurile, prin cipiile şi scopurile Uniunii Europene;
- 5. Teama de o integrare totalizantă şi secularizantă care nivelează şi uniformizează culturi şi identităţi diferite
pentru profitul economic şi strategic global, în acelaşi timp, sunt mulţi ortodocşi români, mai ales din noua
generaţie, care privesc spre Uniunea Europeană cu speranţă, ca fiind şansa pentru un viitor mai bun al ţării lor şi
ca o normalitate pentru un continent prea adesea divizat din punct de vedere religios şi politic.
Religia este totuşi un fenomen uman, pentru însuşi acest fapt „ea este şi fenomen social şi fenomen lingvistic şi
fenomen economic, căci omul nu poate fi conceput în afara limbajului şi vieţii colective 12 . Din această perspectivă este
explicabil de ce religia a devenit în anumite situaţii generatoare de conflicte. De cele mai multe ori a fost şi este folosită
ca paravan pentru promovarea unor interese individuale sau de grup, deoarece forţa de influenţă a religiei este
recunoscută, în special în statele subdezvoltate şi în cele aflate în curs de dezvoltare, unde lipsa resurselor îi determină
pe oameni să-şi îndrepte speranţele către Dumnezeu.
Ca şi în cazul conflictelor interetnice, conflictele religioase au o mare încărcătură emoţională şi sunt influenţate de mulţi
factori care trebuie identificaţi înainte de declanşarea procesului de soluţionare.
În contextul integrării europene, ameninţările la adresa Ortodoxiei le găsim în toate cele trei planuri sociale:
- planul personal: o mare problema a intelectualităţii noastre o reprezintă occidentalizarea gândirii, o alunecare de la
sistemul de valori culturale româneşti şi o imitare, uneori fără discernământ, a tot ce vine de dincolo. Până la urmă,
identitatea e şi o problema de conştientizare a ei, inclusiv a responsabilităţii faţă de ea, şi de simţire, dar, şi de spirit.
Constantin Noica considera că „omul contemporan se dedică exteriorităţii pentru a nu se ocupa cu adevărat de
sine.(...) Omului de azi îi place zgomotul, infernul, oraşul – poate, adică sigur, pentru că are anumite goluri lăuntrice de
umplut.(...) Omului de azi nu-i place răspunderea; ci, cufundat în mijlocul maselor, al colectivităţilor, înţelege să nu
răspunda de nimic, să treacă vina asupra tuturor.” 13 Dar un capitol aparte în acest proces de depersonalizare a popoarelor
europene este, fără îndoială, credinţa ortodoxă a românilor, bulgarilor, etc., care dimpotrivă susţine individul, ca fiinţă
12 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, pag. 13
13 Constantin NOICA, Echilibru Spiritual – Studii si eseuri, Ed. Humanitas 1998, pag.137, 344
Revista Trivium 111