PORT@LEU - Portal de carte si arte

Bhagavad Gita”
Contribuţia cercetării mele la interpretarea mai clară a “Luceafărului”
“Abhigyan-Shakuntalam” - “Kamadeva”
O strofă din poemul lui Mihai Eminescu “Mortua est”
Similarităţi între poemul lui Mihai Eminescu “Mortua est!” şi textul antic
budhist “Buddha – Karita”
Importanţa cercetării mele
Semnificaţia cercetării mele
EMINESCU SANSCRIT
Doamna (n-am cunoscut-o) Zricha Vaswani şi-a susţinut nu demult doctoratul la
Universitatea “Dr. Bhim Rao Ambedkar” cu teza “Effect of Indian Thought on Mihai Eminescu”.
Mi-a trimis, colegial, capitole şi traduceri. Entuziasmului iniţial i s-ar fi putut alătura trimiteri, postfestum,
la biblio-eminescologie, indo-eminescologie. În fapt, Ms. Vaswani şi-a trăit ani de
adolescenţă în Bucureşti şi hipnoză i-a fost, în Biblioteca Universitară din Iaşi, manuscrisul
traducerii gramaticii sanscrite al lui Eminescu.
Înapoi pe pământ indian, a deschis, parcă altfel, ochii asupra scripturilor supreme ale vechiinoii
Indii, aşternând un du-te-vino între Odă – Katha Upanishad, Glossa – Sutta Nipata,
Rugăciunea unui dac – Rig-Veda, Scrisoarea I – Rig-Veda, Luceafărul – Srimad Bhagavad Gita,
Kamadeva – Sakuntala, Mortua est – Budha-Karita. Ciudat, sau asemănător, doctoranzii români,
petrecuţi hindus, se vădesc parcă şi mai adânc submerşi indianităţii, poate încă un argument al
afinităţilor româno-indiene. N-am curaj să stilizez aparenta regăsire, la ei, a românismului prin
indianism (universitar).
Suntem pe terenul bibliotecii electronice, în recuperare. Am ratat şansa să fi intrat în
bibliografia acestui doctorat, deşi locul unde sunt cele mai multe din cărţile mele este anume
Biblioteca Departamentului de Studii Germane şi Romanice al Universităţii din Delhi. Totuşi, Ms.
Zricha a aflat de titlul Indoeminescology de pe net, via Amazon. Nu e rău nici aşa. Regenerăm.
Deodată bibliotecile şi universităţile se bucură să primească, aparent în ocol, pe noi punţi,
creativităţi proaspăt romantice, libere, îmbogăţitoare ale pădurii de simboluri bibliografiabile.
Printre referenţii doctorali, Dr. R. K. Shukla sesizează deschiderea, prin această cercetare, a unei
întregi “new vista of orientalism”, iar traducerile din Eminescu au “a felicity and an elegance”.
Opinii despre lucrarea doamnei Vaswani semnează aici şi Dr. R.K.Shukla (India), Dr.
Surender Bhutani (Polonia), Ioan Miclău (Australia), Nicolae Tomoniu (Tismana).
Cititorul român se va familiariza din mers, eventual pe cont propriu, cu titlurile şi conceptele
sanscrite (traducerea şi explicarea lor, altele decât cele întru Eminescu ale autoarei, ar dubla
lucrarea, poate ar deraia-o). Ne aflăm la un recital sanscrit-eminescian, intertextual, postmodern.
Eminescu este conectat la gândirea sanscrită ca la nişte aparate revitalizante. Ne vedem atraşi (poate
cei afini, întâi) să urmăm imaginar traseul compunerii unor poeme eminesciene în contextul gândirii
antice indiene. Fără istorie.
Excerptele paralele (paralele inegale) din scripturile hinduse ori budhiste şi din poemele
eminesciene nu alcătuiesc atât un sistem de comparaţii sau scenarizări rituale, cât un joc spiritual,
poate mistic, al corespondenţelor libere, de trăit în transa credinţelor poetice. Nu e vorba de
corpusul scripturilor, nici de selecţii esenţialiste, ci de declanşări analogice, asociative, intermediate
de lectura empatică a lui Eminescu. Scripturile se regăsesc într-o modernitate-surpriză, într-un
epitom indo-european. Autoarea, ca o dansatoare într-un templu, desfăşoară văluri mayce – citatesimilarităţi-corespondenţe-influenţe
- într-o revelaţie interculturală, într-un estetic avatar estetic, ca
şi cum ar fi prima şi unica medium-cititoare a lui Eminescu sanscrit.
Revista Trivium 37