03.06.2013 Views

PORT@LEU - Portal de carte si arte

PORT@LEU - Portal de carte si arte

PORT@LEU - Portal de carte si arte

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Ramane componenta geo-politica ca motivatie principala <strong>si</strong> cu economicul ascuns in<br />

maneca. Cel putin asa se contureaza <strong>si</strong>tuatia din perspectiva mea.<br />

Dupa toata aceasta expunere a elementelor <strong>si</strong> a <strong>si</strong>tuatiei este timpul sa incercam<br />

sa strangem firele intr-un <strong>si</strong>ngur manunchi. Elementele <strong>de</strong> pana acum (traditia<br />

istorica, traditia religioasa, geo-politicul, factorul economic, starea conflictuala) nu<br />

constituie nici separat nici luate impreuna cauze fara o rezolvare rezonabila.<br />

Revin la geo-politic. Pentru 60 ani israel a constituit capul <strong>de</strong> pod al armatei<br />

americane (<strong>si</strong> nu numai) <strong>si</strong> punct <strong>de</strong> pre<strong>si</strong>une asupra statelor arabe din zona.<br />

Conflictele din zona arata mai mult ca se urmeaza vechiul dicton “<strong>de</strong>zbina <strong>si</strong><br />

stapaneste”, toate taberele avand nevoie <strong>de</strong> armament iar sursele principale <strong>de</strong><br />

aprovizionare erau <strong>si</strong> sunt SUA, Ru<strong>si</strong>a <strong>si</strong> China intr-o intelegere frateasca care<br />

transce<strong>de</strong> micile harjoneli belicoase. O alta motivatie ar putea fi resursele <strong>de</strong> petrol<br />

ale statelor invecinate <strong>si</strong> anume po<strong>si</strong>bilitatea unui anumit tip <strong>de</strong> control asupra<br />

acestora prin stimularea <strong>si</strong> mentinerea starilor <strong>de</strong> conflict zonale. Un alt argument ar<br />

putea fi urmatorul: cand nu mai ai bani, fa un razboi – in felul acesta se abate atentia,<br />

se da o ocupatie celor care nu au, se castiga bani indiferent daca pierzi sau castigi<br />

razboiul; principiul este cunoscut in istorie. Sunt cateva i<strong>de</strong>i succinte pe care le-am<br />

vehiculat ca explicatie, nu stiu daca au corespon<strong>de</strong>nt in realitate , poate fi una din ele,<br />

toate, nici una dintre ele sau mai multe <strong>de</strong> atat.<br />

O realitate totu<strong>si</strong> ramane: a<strong>si</strong>stam la un joc <strong>de</strong> Monopoly in care banii reali nu se vad<br />

niciodata <strong>si</strong> fiecare zar aruncat este pretul platit in mii <strong>de</strong> vieti omenesti.<br />

Paul Păunescu<br />

Ten<strong>si</strong>unile din Orientul Apropiat au drept axa principala existenta statului Israel<br />

<strong>si</strong> prezentei minoritatilor religioase. Totu<strong>si</strong>, organizatiile teroriste actuale, ar putea<br />

revendica filiatia lor directa din societatile secrete care, pe acelea<strong>si</strong> pamanturi,<br />

loveau printii in mijlocul domniei lor <strong>si</strong> au dat numele lor “ Asa<strong>si</strong>nilor ”.<br />

Istoria reinnoirii acestor miscari incepe cu primul razboi mondial, prin<br />

activarea confreriei religioase Senous<strong>si</strong>ya, <strong>de</strong> atunci, Tripoli <strong>de</strong> catre agentii<br />

Revista Trivium 186

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!