You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
cel lovit sa-i taie gatul <strong>si</strong> multimea a intampinat sugestia cu urale, s-a trecut efectiv la<br />
actiune. Redau aici un citatt dintr-o relatare din cele vremuri:<br />
“Cel lovit, un bucatar fara slujba <strong>si</strong> cam tampit, care se afla la Bastilia atras <strong>de</strong><br />
curiozitate, a socotit ca, daca aceea era parerea generala, actiunea lui era fo<strong>arte</strong><br />
patriotica, poate chiar <strong>de</strong>mna <strong>de</strong> a fi rasplatita cu o medalie pentru ca a ucis un<br />
monstru. Cu sabia care i se intinsese loveste ceafa goala a guvernatorului, dar sabia<br />
nu era ascutita. Atunci scoate din buzunar un cutit cu maner negru <strong>si</strong>, cu aptitudinile<br />
lui <strong>de</strong> bucatar stiind sa transeze carnea, duce la bun sfar<strong>si</strong>t operatiunea.”<br />
Mecanismul dupa care se ghi<strong>de</strong>aza o astfel <strong>de</strong> multime este: supunere fata <strong>de</strong> o<br />
sugestie, cu atat mai puternica find colectiva, convingerea crimnalului ca va comite<br />
un gest meritoriu, covingere perfect intemeiata, caci are aprobarea unanima a<br />
concetatenilor. Un asemenea act poate fi socotit criminal din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re legal,<br />
dar nu <strong>si</strong> din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re p<strong>si</strong>hologic.<br />
Trasaturile generale ale maselor criminale nu se <strong>de</strong>osebesc <strong>de</strong> cracteristicile<br />
tipice ale celorlalte mase: capaciatatea <strong>de</strong> a ca<strong>de</strong>a prada sugestiei, credulitate,<br />
mobilitate, exagerarea senimentelor-bune la cele rele-manifestarea anumitor forme <strong>de</strong><br />
comportament etc. Toate aceste caracteristici se regasesc <strong>si</strong> la una din gloatele care<br />
au lasat o amintire sumbra in istoria Frantei: septembristii <strong>si</strong> ale carei fapte prezinta,<br />
<strong>de</strong> altfel multe <strong>si</strong>militudini cu cele petrecute in noaptea Sf.Bartolomeu.<br />
Bazata pe marturiile vremii, Taine spunea”nu se stie cine anume a dat ordinul<br />
sau doar a sugerat ca din inchisori sa fie sco<strong>si</strong> <strong>si</strong> apoi masacrati <strong>de</strong>tinutii. Fie ca a fost<br />
Danton, cum e fo<strong>arte</strong> po<strong>si</strong>bil sau un altul, are mai putina importanta, aici <strong>si</strong>ngurul fapt<br />
<strong>de</strong>mn <strong>de</strong> interes este sugestia puternica actionand asupra multimii care <strong>si</strong>-a asumat<br />
sarcina masacrului.”<br />
Armata masacratorilor numara apropape trei sute <strong>de</strong> persoane <strong>si</strong> constituie tipul<br />
“i<strong>de</strong>al” <strong>de</strong> masa eterogena. Pe langa cativa nemernici sa<strong>de</strong>a, ea se compunea din<br />
lacatu<strong>si</strong>, zidari, frizeri, mici functionari etc. .Sub inriurirea sugestiei, asemeni<br />
bucatarului, ei au dobandit convingerea ca in<strong>de</strong>plinesc o datorie patriotica <strong>si</strong> asuma<br />
dubla functie,<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catori <strong>si</strong> <strong>de</strong> calai, nesocotindu-se o clipa niste criminali.<br />
Patrun<strong>si</strong> <strong>de</strong> importanta rolului lor, incep a institui un soi <strong>de</strong> tribunal, prilej cu<br />
Revista Trivium 149