PORT@LEU - Portal de carte si arte

celor decedaţi, aceste liste fiind înaintate celor din spatele frontului.
În anul 1922 s-a înfiinţat Episcopia Militară, care a funcţionat până în 1948
când a fost desfiinţată de regimul comunist. 4
După anul 1948 au fost impuse o serie de interdicţii privind practicile
religioase, a urmat o perioadă în care slujitorii bisericii şi ofiţerii vechii armate regale
au suferit persecuţii, aproximativ 6400 dintre aceştia au suferit condamnări sau au
plătit cu viaţa pentru simplul motiv că-l slujiseră pe Dumnezeu. 5 Însă acestea nu au
putut duce la înlăturarea în totalitate a tradiţiilor religioase ale personalului armatei şi
ale restului populaţiei. Fiecare avusese parte de o educaţia primită în familie, oamenii
aveau formate convingeri religioase, şi de asemenea se participa în ascuns la slujbe şi
ceremonialuri religioase. Astfel, imediat după decembrie 1989, tradiţia a putut fi
reluată cu uşurinţă, populaţia, deci şi armata, nu au putut fi izolate de trăirile
religioase străbune.
Tradiţiile religioase au fost reluate şi în armată, iar la 11 octombrie 1995 a fost
încheiat între Biserica Ortodoxă Română şi Ministerul Apărării Naţionale „Protocolul
cu privire la organizarea şi desfăşurarea asistenţei religioase în Armata României”.
Una dintre prevederile esenţiale ale Protocolului a constituit-o înfiinţarea
Secţiei de Asistenţă Religioasă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar
consecinţa directă a încheierii Protocolului şi a înfiinţării Secţiei de Asistenţă
Religioasă a fost elaborarea „ Legii privind constituirea şi organizarea clerului
militar”, Legea 195/2000.
Până la înfiinţarea Secţiei de Asistenţă Religioasă (anul 1996), a funcţionat, de
la 01.01.1994, Compartimentul de asistenţă religioasă din cadrul Direcţiei de Cultură
având în compunere ofiţeri de stat major şi preoţi ortodocşi.
Asistenţa religioasă cu caracter permanent în armată este în deplin acord cu
reglementările adoptate după 1989 dar şi cu documentul ONU „Declaraţia privind
eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi de discriminare pe motive de religie sau
convingere” adoptată în 1981.
În prezent trebuie să ţinem cont de faptul că evoluţia activităţii de asistenţă
religioasă trebuie privită în strânsă legătură cu reforma sistemului militar în
ansamblul său. Trebuiesc investigate variante organizatorice compatibile cu structuri
similare din armatele statelor membre NATO.
MOD DE ORGANIZARE
Organizarea şi conducerea activităţii de asistenţă religioasă este atributul
Ministerului Apărării Naţionale şi al structurilor specializate constituite în cadrul
acestuia şi cu sprijinul nemijlocit al ierarhilor care au unităţi militare în zona lor de
responsabilitate duhovnicească.
Activitatea de asistenţă religioasă în Armata României este organizată şi se
desfăşoară pe baza prevederilor Constituţiei României art. 29(5), Legii Nr. 195/2000
privind constituirea şi organizarea clerului militar, şi a actelor normative în vigoare în
4 http://www.foaia.hu/arhiva/anul-2007/2007-44/11.pdf
5 Ibidem
Revista Trivium 79