You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
afecteaza pe cineva variaza <strong>de</strong> la o persoana la alta.<br />
G. Gerbner, un binecunoscut specialist in violenta mass-media in Statele Unite,<br />
a dat o <strong>de</strong>finitie in lucrarea sa “Violenta in dramele TV – tendinte <strong>si</strong> functii<br />
<strong>si</strong>mbolice” (1972). El <strong>de</strong>finea violenta astfel: ….expre<strong>si</strong>a populara pentru forta fizica<br />
folo<strong>si</strong>ta impotriva altora sau a <strong>si</strong>nelui, sau indreptarea actiunilor impotriva cuiva<br />
pentru a-i provoca durere, a-l rani sau omori….Violenta este o actiune care<br />
<strong>de</strong>ranjeaza dureros <strong>si</strong> periculos din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fizic, p<strong>si</strong>hic <strong>si</strong> social bunul trai al<br />
persoanelor sau grupurilor. Efectele ei pot varia <strong>de</strong> la banal la catastrofa. Violenta<br />
poate aparea natural sau poate fi creata <strong>de</strong> oameni, poate actiona impotriva oamenilor<br />
sau impotriva proprietatii, poate fi justificata sau nu, poate fi reala sau <strong>si</strong>mbolica,<br />
spontana sau graduala”.<br />
Violenta din filme, televiziune, sunet, publicatii sau spectacole in direct nu este<br />
in mod necesar la fel cu violenta din viata reala. Ceea ce este nonviolent in realitate<br />
poate fi violent in aceste portretizari. Violenta prezentata in mass-media poate atinge<br />
un numar mare <strong>de</strong> persoane, in timp ce violenta reala nu poate. Mass-media poate<br />
utiliza multe dispozitive artificiale pentru a sca<strong>de</strong>a sau amplifica efectele ei sociale <strong>si</strong><br />
emotionale. Definitia lui Gerbner a fost <strong>de</strong>zvoltata <strong>de</strong> La Marsh Commis<strong>si</strong>on din<br />
Canada care inclu<strong>de</strong> abuzul verbal <strong>si</strong> controlul asupra altor persoane prin amenintari<br />
<strong>si</strong> porunci. Pentru a inclu<strong>de</strong> aceste aspecte ale violentei, comi<strong>si</strong>a a facut distinctie<br />
intre o interpretare apropiata a violentei ca <strong>si</strong> comportament fizic care poate produce<br />
durere altora, <strong>si</strong> agre<strong>si</strong>une. Agre<strong>si</strong>unea a fost <strong>de</strong>finita ca “orice comportament ce<br />
poate rani o persoana….., atat fizic cat <strong>si</strong> p<strong>si</strong>hic, <strong>si</strong> <strong>de</strong> aceea a fost <strong>de</strong>finita sa includa<br />
amenintari implicite <strong>si</strong> explicite <strong>de</strong> a face rau, comportament nonverbal etc.”<br />
Recent au aparut noi intrebari cu privire la ceea ce inseamna violenta din mass-<br />
media. In anul 1993, intr-o audiere a Standing Committee on Communication and<br />
Culture, E. Saun<strong>de</strong>rs remarca: “… <strong>de</strong>finitia noastra la ceea ce intelegem prin violenta<br />
TV este problematica. Trebuie sa ne intrebam ce face ca o imagine sa <strong>de</strong>vina violenta.<br />
Aceasta este o ju<strong>de</strong>cata sociala care se modifica <strong>de</strong>-a lungul timpului…..cum facem<br />
distinctie intre ceea ce oamenii vizioneaza la stiri <strong>si</strong> violenta pe care o vad in dramele<br />
Revista Trivium 163
Change language