You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
insa<strong>si</strong> a sacrului – interpune intre om <strong>si</strong> divin, o realitate intermediara (victima) cu<br />
scopul <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>gura un contact intre cele doua lumi. Momentele sacrificiului, fie ca<br />
sunt izolate unul <strong>de</strong> celalalt, fie ca sunt reunite intr-un <strong>si</strong>ngur act, oermit<br />
neconditionarea circulatia fortelor intre sus <strong>si</strong> jos. Prin instituirea pier<strong>de</strong>rii <strong>si</strong><br />
respingerii fiintei consacrate (privatie) se obtine bunavointa Divinitatii, ce garanteaza<br />
umanitatii <strong>de</strong>bandirea unor forte reinoite (incorporare) sub semnul sacralitatii.<br />
Intreaga civilizatie umana <strong>de</strong>curge dupa R.G. dintr-o violenta colectiva<br />
primordiala; pentru societatile etnologice documentele care o atesta sunt miturile<br />
(relatari ale persecutiilor redactate din perspectiva persecutorilor naivi). Violenta<br />
colectiva originara nu este insa doar o ma<strong>si</strong>na <strong>de</strong> fabricat „mituri”, ci <strong>si</strong> prin<br />
intermediului mecanismului zis al tapului ispa<strong>si</strong>tor, care produce efemerist zei din<br />
victime imorale, o ma<strong>si</strong>na <strong>de</strong> alimentat orice Panteon cu divinitati ale violentei<br />
transfigurate. Tot R.G. in <strong>c<strong>arte</strong></strong>a sa „Despre cele ascunse <strong>de</strong> la intemeierea lumii”<br />
apreciaza ca mitologia, religia, cultura in general chiar <strong>si</strong> gandirea omeneasca, se nasc<br />
dintr-un limbaj real,un omor ritualic ce capata virtuti intemeietoare, dar care ramane<br />
ascuns <strong>si</strong> camuflat sub transfigurari fictive.<br />
Pe acest principiu “ victimar ” i<strong>si</strong> cla<strong>de</strong>ste R.G. “ antropologia victimara ”<br />
straduindu-se sa capteze vocea muta a victimelor ispa<strong>si</strong>toare <strong>si</strong> a<strong>de</strong>varul lor ostracizat<br />
„ <strong>de</strong> la intemeierea lumii ”.<br />
“ Daca violenta este subiectul oricarei structuri mitice <strong>si</strong> culturale, Cristos este<br />
<strong>si</strong>ngurul subiect care scapa acestei structuri, pentru a ne elibera <strong>de</strong> sub stapanirea ei.<br />
Numai aceasta ipoteza ne permite sa intelegem pentru ce este prezent in Evanghelie<br />
a<strong>de</strong>varul victimei ispa<strong>si</strong>toare <strong>si</strong> pentru ce acest a<strong>de</strong>var permite <strong>de</strong>construirea tuturor<br />
textelor culturale, fara nici o exceptie”, sustine antropologul <strong>de</strong> la Standford,<br />
supunand textul neotestamentar celei mai revolutionare exegeze a timpurilor noastre;<br />
iar Roger Scruton, filozof, publicist conservator britanic, argumenteaza ca „Religia<br />
nu este cauza violentei ci solutia ei. Violenta vine dintr-o alta sursa <strong>si</strong> nu exista o<br />
societate fara ea (fara religie) <strong>de</strong>oarece vine chiar <strong>de</strong> la inceputul incercarii vietii in<br />
comun a fiintelor umane”.<br />
Relatia violenta-sacru este accentuata <strong>de</strong> intentia marturi<strong>si</strong>ta inca <strong>de</strong> la inceput<br />
Revista Trivium 130