PORT@LEU - Portal de carte si arte

More documents

Recommendations

Info

$D:\Adriana\Revista BANAT Lugoj - Portal de carte si arte$

de a-si procura relicve, obiecte, care intr-un fel, chiar daca indirect, au venit in contact cu Mantuitorul si care, datorita acestui fapt, erau considerate ca avand virtuti taumaturgice. Pelerinajul la Ierusalim, la sfarsitul secolului al IV-lea devenise o realitate bogata si elevate spiritual, care se alimenta din Sfanta Scriptura, din credinta, din rugaciune, din practicile cultice si care, dupa parerea celor care-l practicau, aducea perfectiunea crestinilor in credinta si-n stiinta. Pe langa persoanele care reprezentau “spuma” societatii, intalnim si meseriasi, comercianti si chiar sclavi evadati, care intreprind pelerinaje la Locurile Sfinte. O alta etapa importanta a pelerinajului in Tara Sfanta, il reprezinta Betleemul, unde totul vorbea cu o simplicitate rustica, despre Hristos si se putea vizita pestera si ieslea in care L-au gasit pastorii si L-au adorat magi; in apropiere de Betleem mai sunt amintite si alte locuri legate de viata Mantuitorului Hristos, care au devenit locuri de pelerinaj, printre care Betania, Nazaretul, Cana, muntele Tabor, Naimul si Capernaumul. Informatiile asupra pelerinajului crestin si toate itinerariile din secolul al IV-lea evidentiaza formarea unei geografii sfinte (geografia sacra), care nu cuprinde doar locurile sfinte din Ierusalim si Palestina, ci si multe alte locuri atat din Orientul bizantin cat si din Occident. Acestea ne permit sa observam alte aspecte ale crestinismului primar, care sunt din ce in ce mai legate de fenomenul pelerinajului: monahismul si cultul sfintilor. Pelerinii crestini, dupa ce initial au vizitat locurile sfinte de traditie biblica si, in mod special, cele consecrate de viata, patimile, moartea si Invierea Domnului, incep sa se indrepte spre mormintele martirilor sis pre locurile unde locuiau personajele care se bucurau de mare stima si prestigiu in comunitati, la inceput mai ales monahii; astfel, unele locuri cenobitice sau eremitice deveneau centre de pelerinaj datorita sfinteniei vietii celor care le locuiau sau le locuisera. Incepand cu anul 370, pelerinajul devine din ce in ce mai mult monastic , fie prin faptul ca asemenea calatorii erau coroborate cu vizita la unii calugari pe care vox populi ii declarara sfinti, fie prin faptul ca pelerinii erau ei insisi calugari. Chiar daca in conceptia teologica a Parintilor Bisericii antice, vizita la Locurile Sfinte trebuia sa contribuie la perfectionarea credintei si la progresul spiritual al pelerinilor, pozitia fata de aceasta practica n-a fost intotdeauna pozitiva, la autorii crestini din primele secole. In concluzie putem afirma ca pelerinajul crestin a cunoscut o dezvoltare rapida, aproape o explozie, in prima jumatate a secolului al IV-lea. Motivele principale pentru care erau intreprinse aceste calatorii erau doua: a vizita aceste locuri si a se ruga acolo. Incepand cu a doua parte a secolului al IV-lea pelerinajul s-a combinat direct cu alte aspecte crestine, cum ar fi cultul sfintilor si monahismul si s-a imbogatit apoi cu noi elemente: cautarea relicvelor, a minunilor, a vindecarilor miraculoase, unele practice liturgice si culturale etc. in ciuda pozitie pozitive fata de pelerinaje, unii autori au evidentiat riscurile si pericolele la care sunt expusi pelerinii si, in special, femeile. In secolele urmatoare practica pelerinajului va continua neintrerupta si fara mari noutati, cu faze alternative de difuzare, legate de diversele schimbari culturale, sociale si politice. Pelerinul este strainul care vine de aiurea, care strabate acest “aiurea” spatial, acest pamant care nu-i apartine. Dar el nu este condamnat sa rataceasca neputiincios la nesfarsit. In acest spatiu se va produce o mutatie traita, implinita chiar prin actul pelerinajului: este o participare tainica la o alta realitate decat cea a existentei profane sau a lumii imanente. Pelerinul este omul care trece si care este prin sine si in sine strain; strain pentru spatiul omenesc pe care-l strabate si unde trebuie sa-si asume aceasta situatie impusa de cei care-l privesc strabatand drumurile si care stiu ca a doua zi el isi va continua mersul. Se modeleaza o spiritualizare a vietii pelerinului. Mersul pentru a gasi “spatiul” si a deveni Revista Trivium 96
strain siesi, a iesi din sine intr-un fel, semnifica nasterea celuilalt. Actul pelerinajului este o experienta particulara a vietii religioase, in acelasi timp individuala si colectiva. Motivele pelerinajului A vedea Pelerinul se duce undeva, se deplaseaza spre un loc unde “vede ceva”, cum spunea Eusebiu din Cezarea. Pelerinul poate vedea un loc, moastele unui sfant, o persoana deosebita. Nu este vorba numai de curiozitate. Pe de o parte este un interes istoric pentru a cunoaste locurile speciale legate de istoria mantuirii, la care se adauga o curiozitate mai putin pioasa pentru a vedea minunatele si impunatoarele constructii care transformau Ierusalimul, precum Roma de astazi, intr-un oras populat de biserici.. Pe de alta parte este un interes spiritual, care legitimeaza pelerinajul: vederea locurilor sfinte trebuie sa conduca la contemplarea realitatilor spirituale si la cresterea sentimentului de dragoste crestina. Pelerinul viziteaza aceste locuri pentru a-si hrani nu numai ochii sufletului, ci si vederea, care se bucura prin credinta de placerea spirituala, se spune in Istoria calugarilor sirieni. Vizitatrea locurilor sfinte aprinde focul dragostei dumnezeiesti. Pelerinul vede, admira, caci frumusetile pe care le vede il apropie de Dumnezeu. Ele sunt izvor de rugaciune. Exista o evolutie in acest mod de a-si exprima credinta. Spre sfarsitul Evului Mediu occidental, nevoia de a vedea moastele o inlocuieste pe aceea de a le atinge. Pietatea pelerinilor devine tot mai mult vizuala. Corolarul acestei situatii este inmultirea icoanelor sfintilor in altare si biserici. Sunt amenajate locuri speciale pentru expunerea moastelor sfintilor. A se ruga, a adora, a venera Exista in calatoria pelerinului o cautate de o intensitate exceptionala, este cautarea unei existente si a unei exigente cu atat mai deplina, cu cat ea este plina de umilinta.. Rugati-va mereu (Luc.18,1), in toata vremea (Efes. 6, 18), neincetat (1Tes. 5, 17) este una din conditiile intrarii in comuniunea lui Dumnezeu. Este rugamintea si cerinta apostolilor, a sfintilor pentru a raspunde chemarii lui Hristos. Rugaciunea este tovarasul nedespartit de drum al calatorului in cautarea lui Dumnezeu. Dimensiunea filocalica a pelerinajului este esentiala. Bisericile intalnite in drum, capelele, troitele, sunt tot atatea indemnuri spre rugaciune. Din Revista Trivium 97
Page 1 and 2:
Nr. 3/2010 EDITATĂ ŞI GĂZDUITĂ
Page 3 and 4:
Ioan Ciofu, proză - Pentagonul apr
Page 5 and 6:
George Anca MILESIM Lui George Asta
Page 7 and 8:
Dimitrie VATAMANIUC Eminescu Din bi
Page 9 and 10:
Ar trebui să ne tremure condeiul
Page 11 and 12:
coborît treptele de cîteva ori -
Page 13 and 14:
- Ceea ce-ţi dau îţi aparţine,
Page 15 and 16:
postul de miliţie, acela a-nceput
Page 17 and 18:
Cu chitara am ramas , puisor pe cam
Page 19 and 20:
Ca să-l descoperim pe Eminescu cel
Page 21 and 22:
sinteza spiritului nostru naţional
Page 23 and 24:
Această "Panino-manie" îl îndep
Page 25 and 26:
Mircea Eliade: SECRETUL DOCTORULUI
Page 27 and 28:
fagadui un lucru : ca biografia lui
Page 29 and 30:
turburarea, pe măsură ce îmbătr
Page 31 and 32:
doctorul a îndurat el frigul, pent
Page 33 and 34:
transcendentul organizat ritualic,
Page 35 and 36:
Kunti era incurcata. Nu stia ce sa
Page 37 and 38:
Bhagavad Gita” Contribuţia cerce
Page 39 and 40:
În guri de cersetori, ca-n pesteri
Page 41 and 42:
De-mi ceri, e cu putinţă ce-a fos
Page 43 and 44:
ce în ce mai tare de milă şi int
Page 45 and 46: distribuită, cum, pisici, să nu m
Page 47 and 48: Sanda Sântimbreanu ZEIŢA DE GHEA
Page 49 and 50: exces, îşi creează o veselie art
Page 51 and 52: nu mă ajuta, dar aveam cumplita b
Page 53 and 54: Ne-am prelins ca nişte şopârle
Page 55 and 56: De aşa întorsătură. Când elite
Page 57 and 58: cate si mai cate. Si parca la o ase
Page 59 and 60: miezul se misca si in directii opus
Page 61 and 62: acest… hop, cu lumina si iubire s
Page 63 and 64: Puşi Dinulescu ADEVĂRATA CASĂ CU
Page 65 and 66: La dracu! Unde? Fugi! MATEI (scoate
Page 67 and 68: - Probabil că sînteţi toate, cin
Page 69 and 70: omul înapoi, voi cu nostalgiile vo
Page 71 and 72: căţelu`, purcelu`, complexul lui
Page 73 and 74: Creştinismul neprins în constitu
Page 75 and 76: ajutor şi sprijin pentru atingerea
Page 77 and 78: Anca Ioana Măinescu Rezumat SERVIC
Page 79 and 80: celor decedaţi, aceste liste fiind
Page 81 and 82: În cadrul procesului de încreşti
Page 83 and 84: Templul O dată cu domnia celui de-
Page 85 and 86: cucereşte noi teritorii de-a lungu
Page 87 and 88: - să fie pluralist şi să respect
Page 89 and 90: luat parte jurnalisti, politicieni,
Page 91 and 92: influente in lume. In zilele noastr
Page 93 and 94: În vestul Elveţiei au fost găsi
Page 95: nu avea numai un caracter devotiona
Page 99 and 100: Rugaciunea pelerinului are si un al
Page 101 and 102: participarea tuturor, o participare
Page 103 and 104: Conflict şi mediere în Dreptul Ca
Page 105 and 106: judece ca o ucigaşă. În caz că
Page 107 and 108: Hristos respinge legea talionului
Page 109 and 110: Iertarea in lumina învăţăturii
Page 111 and 112: tradiţionale o au asupra lui, infl
Page 113 and 114: - planul credinţei: ameninţările
Page 115 and 116: cultură a consumului şi implicit
Page 117 and 118: drept erau desemnate prin intermedi
Page 119 and 120: După cum spunea Episcopul Kallisto
Page 121 and 122: Pilda cu şarpele este sugestivă p
Page 123 and 124: tuturor. Doamne şi părinte,/ Sing
Page 125 and 126: Gabriela Luca (Neagu) Violenta si S
Page 127 and 128: cheama in orice loc numele lui Hris
Page 129 and 130: care „raspandeste binefacerile sa
Page 131 and 132: de Rene Girard ca fiind configurare
Page 133 and 134: crestina, desi revoluta si reprimat
Page 135 and 136: Introducere in violenta: Violenţa
Page 137 and 138: si reusesc sa capteze interesul gen
Page 139 and 140: Florian Tudor VIOLENTA BIBLICA 1. V
Page 141 and 142: pe cetati mari fortificate pana la
Page 143 and 144: preoti unor povesti biblice care pa
Page 145 and 146: specifica de acte ale maselor. In a
Page 147 and 148:
de o turma de animale sau de o mult
Page 149 and 150:
cel lovit sa-i taie gatul si multim
Page 151 and 152:
convingerea intima ca patria are de
Page 153 and 154:
in sensul determinat de hipnotizato
Page 155 and 156:
solutionare intereseaza atat factor
Page 157 and 158:
informatii privind cauzalitatea , f
Page 159 and 160:
Ciprian-Ion Popescu VIOLENTA DIN MA
Page 161 and 162:
Multi cercetatori sunt de parere ca
Page 163 and 164:
afecteaza pe cineva variaza de la o
Page 165 and 166:
Un alt studiu a cuprins 60 de proie
Page 167 and 168:
lor privind agresivitatea celorlalt
Page 169 and 170:
acesteia. O alta abordare a problem
Page 171 and 172:
multele cercetari efectuate sugerea
Page 173 and 174:
• Persoanele care au atins varsta
Page 175 and 176:
CONFLICTUL DIN GAZA Gabriela Luca (
Page 177 and 178:
Pentru aceasta prezentare am folosi
Page 179 and 180:
Tind sa cred ca toata lumea cunoast
Page 181 and 182:
impus o blocada completa la aceste
Page 183 and 184:
cauzata de lipsa de electricitate s
Page 185 and 186:
copii cu varste sub 16 ani, 110 fem
Page 187 and 188:
Imperiului german. Aceasta actiune
Page 189 and 190:
Virgil Păunescu Luptele grele cont
Page 191 and 192:
asigurata numai dupa obtinerea apro
Page 193 and 194:
creat prin teroare si este nevoie d
Page 195 and 196:
A doua parte va cuprinde caracteris
Page 197 and 198:
In sociologie cuvantul etnic are un
Page 199 and 200:
XVIII-lea Grellman, un invatat de o
Page 201 and 202:
Caracteristicile distinctive ale gr
Page 203 and 204:
atat de distinctiv. La nivelul obse
Page 205 and 206:
al comunitatii sentimentul de ident
Page 207 and 208:
I ISSN: 1584 3580 PAUNESCU PAUL - V
show all

PORT@LEU - Portal de carte si arte

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?