Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
umană, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Reflectând asupra acestei teme 14 , nu putem să nu ve<strong>de</strong>m cum la<br />
adresa Bisericii Ortodoxe apar tot mai multe provocări <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> constrângerile <strong>de</strong> a o atrage dupa <strong>si</strong>ne, <strong>de</strong> a-i<br />
impune i<strong>de</strong>ile şi propria sa viziune asupra realităţii. Ultima şi cea mai agre<strong>si</strong>vă provocare dovedindu-se legalizarea<br />
homosexualităţii 15 . În acest fel, ve<strong>de</strong>m cum se naşte o ten<strong>si</strong>une crescândă, privind finalitatea Ortodoxiei: aceea <strong>de</strong> a se<br />
încadra veacului istoric sau <strong>de</strong> a-şi păstra vocaţia care transcen<strong>de</strong> lumea.<br />
De asemenea, susţinerile filozofului Gianluigi Palombella, „drepturile fundamentale care sunt promovate puternic în<br />
societatea contemporană constituie un soi <strong>de</strong> premise instituţionale ale valorilor unei societăţi”, exprimă implicit<br />
anumite opţiuni etice şi fixează criteriile după care pot fi ju<strong>de</strong>cate comportamentele publice: „Drepturile fundamentale<br />
explică pe ce anume se fun<strong>de</strong>ază o societate“ 16 . Ortodoxia însă, prin susţinătorii săi, con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că <strong>de</strong> fapt accentul pus pe<br />
drepturi face din omul activ unul pa<strong>si</strong>v, care aşteaptă <strong>de</strong> la celălălt, <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> ceilalţi, <strong>de</strong> societate. Or societatea, fie<br />
recunoaşte şi respectă drepturile în cauză, fie nu le recunoaşte! În schimb, accentul pus pe îndatoriri îl face pe om să<br />
aştepte numai <strong>de</strong> la <strong>si</strong>ne, conformarea cu îndatoririle asumate, trăirea <strong>de</strong>ci a sentimentului împlinirii sale ca om să<br />
<strong>de</strong>pindă numai <strong>de</strong> el însuşi 17 . În acest sens, când Petre Ţuţea a fost întrebat <strong>de</strong> un ziarist occi<strong>de</strong>ntal ce părere are <strong>de</strong>spre<br />
cum se respectă drepturile omului în România socialistă, răspunsul a fost: "Pentru noi, românii, drepturile omului nu<br />
există. Noi, românii, nu avem drepturi, noi avem numai îndatoriri! Şi ne sunt <strong>de</strong> ajuns!"<br />
- planul familiei: în ceea ce priveşte confruntarea cu secularizarea şi laicizarea celor spirituale, cu globalizarea şi<br />
mondializarea, se va luneca spre libertinaj: libertinajul concubinajului, legiferat în unele ţări europene prin partajul <strong>de</strong><br />
bunuri al celor ce au vieţuit împreună şi ridicat chiar <strong>de</strong> mass-media la rang <strong>de</strong> virtute, al prostituţiei. Astfel, prin<br />
legalizarea prostituţiei, a homosexualităţii, apărate <strong>de</strong> aceste "drepturi ale omului", fără a se urmări în paralel<br />
instituţionalizarea unor măsuri <strong>de</strong> protecţie a căsătoriei şi a minorilor, în pericol va fi factorul <strong>de</strong> stabilitate în societate:<br />
familia 18 . Statisticile spun că peste 20-30 <strong>de</strong> ani nu va mai exista familie tradiţională, adică tineri care se căsătoresc la<br />
starea civilă şi la biserică. Consecinţa va fi faptul că statul va trebui să se îngrijeasca <strong>de</strong> toţi copiii care se nasc din astfel<br />
<strong>de</strong> legături.<br />
- planul i<strong>de</strong>ntităţii naţionale: o i<strong>de</strong>ntitate nouă, inclu<strong>si</strong>v i<strong>de</strong>ntitatea europeană, poate fi privită şi ca o ameninţare la<br />
adresa i<strong>de</strong>ntităţii pre-existente (Branscombe şi alţii, 1999). Teoretic, şansele <strong>de</strong> acceptare spre auto-<strong>de</strong>finire a i<strong>de</strong>ntităţii<br />
europene tind să crească pe măsură ce i<strong>de</strong>ntitatea europeană se suprapune, ca şi conţinut, cu i<strong>de</strong>ntităţile puternic<br />
semnificative şi, în acelaşi timp, când nu este percepută ca reprezentând o ameninţare pentru acestea. Peste câteva<br />
generaţii, probabil nu ne vom mai numi români, ci pur şi <strong>si</strong>mplu europeni. Este un proces nivelator al i<strong>de</strong>ntităţilor <strong>de</strong><br />
pâna acum. Motivaţia celor care au pus la cale globalizarea este că naţiunile s-au aflat mereu în conflicte şi pe linie<br />
religioasă, şi pe linie naţionalistă. Plecând <strong>de</strong> la analiza naţiunilor dispărute s-a observat că în cazul unei naţiuni cultura<br />
este coloana vertebrală şi că rezistenţa şi patriotismul sunt proporţionale cu gradul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate naţională şi culturală.<br />
Ortodoxia, ca p<strong>arte</strong> importantă a culturii româneşti, va re<strong>si</strong>mţi <strong>de</strong>opotrivă impactul nivelării naţionale.<br />
14<br />
Pr. Dumitru Staniloae, I<strong>de</strong>ntitatea poporului român prin afirmarea valorilor ortodoxiei - Fragmente din<br />
Conferinţele şi <strong>de</strong>zbaterile ce au avut loc la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vară "Izvoru Mureşului", ediţia a III-a, 16 august<br />
2000, consemnate <strong>de</strong> muzeograf Violeta Pătrunjel<br />
15<br />
Uniunea Europeană a acuzat Polonia <strong>de</strong> homofobie, datorită unui proiect <strong>de</strong> lege potrivit căruia se interzice<br />
propaganda homosexuală în şcolile poloneze.<br />
16<br />
Gianluigi Palombella, L’autorità <strong>de</strong>i diritti, Laterza, p. 11, 2002<br />
17<br />
Prof. dr. univ. Ion Coja, Drepturile omului şi ortodoxul <strong>de</strong> mine - Fragmente din Conferinţele şi <strong>de</strong>zbaterile ce au<br />
avut loc la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vară "Izvoru Mureşului", ediţia a III-a, 16 august 2000, consemnate <strong>de</strong> muzeograf<br />
Violeta Pătrunjel<br />
18<br />
Pr. prof. dr. Adrian Gabor , Biserica Ortodoxă Română în Uniunea Europeană: Probleme şi perspective<br />
Revista Trivium 112