You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Multi cercetatori sunt <strong>de</strong> parere ca prin mesajele violente media constituie o<br />
sursa <strong>de</strong> stimulare a agre<strong>si</strong>vitatii <strong>si</strong> a comportamentelor violente. Dr. Franck Brady<br />
afirma ca “expunerea la stimuli agre<strong>si</strong>vi mareste starea emotionala a individului, care,<br />
la randu-i va creste probabilitatea comportamentului agre<strong>si</strong>v” (Franck Brady, Raport<br />
introductiv la Conventia internationala asupra violentei in media, Manhattan, N.Y. 2<br />
oct. 1994). Tinerii pot ajunge sa creada ca violenta este <strong>si</strong>ngurul mijloc <strong>de</strong> a-<strong>si</strong><br />
rezolva conflictele. Mo<strong>de</strong>lul spectacolului violentei se extin<strong>de</strong> in toata lumea: S.U.A.<br />
exporta cu peste 30% mai multe programe violente <strong>de</strong>cat se consuma in S.U.A.<br />
“Violenta – spune G. Gerbner – este un limbaj universal <strong>si</strong> atractiv care nu are nevoie<br />
<strong>de</strong> cuvinte” (i<strong>de</strong>m, p.78).George Comstock a examinat in 1990 216 anchete asupra<br />
relatiei televiziune-violenta care arata ca adolescentii supu<strong>si</strong> continuu la violenta TV<br />
se comporta in mod agre<strong>si</strong>v datorita faptului ca se i<strong>de</strong>ntifica cu personajele violente.<br />
El subliniaza: “Am creat o cultura a violentei”.<br />
Ceea ce este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important este modul in care este prezentata violenta<br />
in programele televiziunii. Violenta prezentata ca justificata (<strong>de</strong> exemplu, legitima<br />
aparare) poate spori probabilitatea comportamentelor agre<strong>si</strong>ve <strong>si</strong> , <strong>de</strong> asemenea, cand<br />
violenta apartine unui personaj preferat, erou luat ca mo<strong>de</strong>l. In general, cand<br />
personajele agre<strong>si</strong>ve sunt prezentate ca mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comportament, ele pot <strong>de</strong>veni o<br />
sursa <strong>de</strong> incurajare a agre<strong>si</strong>vitatii, mai ales in cazul copiilor <strong>si</strong> adolescentilor aflati<br />
mereu in cautare <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le. Pentru ca agre<strong>si</strong>vitatea “stimulata” prin mediatizare sa se<br />
manifeste trebuie sa apara <strong>si</strong> ocaziile potrivite pentru ca individul sa-<strong>si</strong> arate<br />
“performanta” prin violenta. De asemenea, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rea violentei prin media<br />
presupune anumite caracteristici <strong>si</strong> trasaturi p<strong>si</strong>hosociale ale receptorilor <strong>si</strong> <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> ap<strong>arte</strong>nenta acestora la anumite grupuri <strong>si</strong> medii sociale. Comunicatorii trebuie sa<br />
manifeste <strong>si</strong> ei retinere in ceea ce priveste prezentarea ca "mo<strong>de</strong>l” a personajelor<br />
violente.<br />
Teza efectului <strong>de</strong> intarire al media sustine ca personajele <strong>si</strong> mesajele violente<br />
nu fac <strong>de</strong>cat sa actualizeze <strong>si</strong> sa intareasca pul<strong>si</strong>uni <strong>si</strong> tendinte agre<strong>si</strong>ve existente la<br />
indivizi, in functie <strong>de</strong> felul in care au fost educati <strong>si</strong> socializati. Se pare ca mai<br />
inclinate spre agre<strong>si</strong>vitate <strong>si</strong> preluarea mesajelor violente sunt persoanele care sufera<br />
Revista Trivium 161